Cibernetica economică în limba engleză

Există o modă de pe vremea mandatului de minstrul al învățământului al profesorului Andrei Marga legat de funcționarea seriilor în limba engleză a unor specializări. În mod natural, în cei peste 15 ani care s-au scurs, trebuia luat taurul de coarne și construit acest concept prin:

• trimiterea unor tineri la specializări în mari universități pe banii statului pentru a avea garanția că aceștia se și întorc;
• asigurarea unor certificări în limbile de mare circulație, pentru ca profesorii să vorbească suficient de corect limba pentru care se opteză derularea cursurilor secției de specialitate într-o altă limbă;
• stabilirea unui mod nou de desfășurare a activităților 100% compatibile cu cele de la marile universități, astfel încât studenții să fie atrași prin costul mai mic dar și prin distanța față de casă pentru a frecventa aici și nu la o mare universitate din altă țară;
• asigurarea transparenței folosind toate facilitățile campusului virtual, cu modalități care să îmbine teoria cu practica neformală în produție și modalitățile active de instruire, în care memorarea să ajungă deja pe locul al VII-lea în programele analitice;
• elaborarea de materiale didactice moderne folosind tehnologiile de e-Learning pure, cu tot ce derivă din acestea, fără a fi transpuneri mecanice a materialelor sub formă de fișiere pdf direct accesibile contra cost sau pe durate limitate.

La ora actuală multe din aceste cerințe sunt în stadiu incipient de realizare și de aceea este absolut necesară accelerarea proceselor de formare a celor care să predea, de realizare a materialelor. Un învățământ de cibernetică economică în limba engleză este absolut necesar dar nu prin translatarea mecanică a ceea ce există acum la forma în limba română. Acesta venind ca element de noutate are toate premisele de a revoluționa metodele didactice, structura manualelor și de a produce alinierea la exigențele din primele 50 de universitați ale lumii. dacă se vrea acest lucru.
Șansele sunt bune pentru că s-a produs predarea de ștafetă și în subcolectivul de cibernetică din DICE domină tinerii sun 40 de ani cu dorința de a implementa elementele revoluționare ale didacticii dar și ale ciberneticii.

(31 mai 2016)

Epopeea unei neparticipari la un congres de cibernetica din 1987

Profesorul J. Rose a trimis conducatorului meu de doctorat profesorul Ludovic TOVISSI o invitatie de a trimite o lucrare la Al VII-lea Congres International  de Cibernetica si Sisteme de la Londra din 7-11 septembrie 1987.

Noi am trimis lucrarea: Analysis a Software Complexity

Am primit confirmarea primirii rezumatului.

Am primit scrisoarea de acceptare a lucrarii.

Am efectuat demersurile pentru a pleca la prezentarea lucrarii.

In mintea unora congresul ma astepta pe mine sa ajung iarna, el fiind  in septembrie...

Lucrarile au fost publicate in volumele referite cu:

The Proceedings are published (2 vols.) as: Cybernetics and Systems: The Way Ahead, ed. J. Rose, Thales Publications, Lytham St Annes, England, 1987. ISBN 0-9506151-1-0 for set of 2 volumes; 0-9506151-2-9 for vol. 1; 0-9506151-3-7 for vol. 2. Also report by R. Vallée in Kybernetes, vol. 17, no. 2, pp. 55-56.

(30 mai 2016)

Participarea cu lucrare la congresul de cibernetică din 1978

In vremurile de demult, a participa la o manifestare stiintifica de anvergura aici, in tara era o problema pentru ca nu se decontau deplasarile, iar o plecare la un congres stiintific international era deja o aventura.

Despre Congresul de cibernetica si sisteme din 21-25 august 1978 de la Amsterdamam aflat de la conducatorul meu de doctorat, profesorul Ludovic TOVISSI care avea corespondenta cu profesorul J. ROSE, cel care organiza aceasta prestigioasa manifestare stiintifica.

Am primit in timp util toata documentatia si am trimis materialele care au fost acceptate. Eram un colectiv larg de autori care ne includea me noi cei din mediul academic si aici ma refer la Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, si Emil MOSCOVICI, dar si pe cei de la Combinatul Chimic din Rm. Vilcea cu acre aveam un contract de colaborare si aici ma refer la  inginerii Gheorghe BALTEANU, Ion URSATEANU,  I. T. MIHAI. Am elaborat lucrarea A model system for the management of discontinuous processes in a production section si dupa ce am primit acceptul eu am inceput procedura de a obtine aprobarile sa merg acolo si sa prezint lucrarea.

Seful de catedra si decanul au semnat referatul. Am fost discutat in sedinta de partid si mi s-au dat avizele. In final am obtinut si aprobarea, dar atentie: congresul era intre 21-25 august 1978, iar eu obtinusem aprobarea sa merg in vacanta de iarna a studentilor, undeva dupa sesiunea de iarna, pe la sfarsitul lui ianuarie 1978.

Profesorul J. ROSE avea un management perfect si ne transmitea pas cu pas ceea ce trebuia facut. Ne-a transmis inclusiv fragmentul cu materialul nostru publicat.

Lucrarea publicata este referita prin:

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Gheorghe BALTEANU, Ion URSATEANU, Emil MOSCOVICI, I. T. MIHAI – A model system for the management of discontinuous processes in a production section, Proceedings of the fourth International Congress of Cybernetics & Systems – Current topics in Cybernetics and Systems, 21-25 august 1978, Editor J. Rose, Springer Verlag, Berlin 1978, pp. 133-134.
Toata lumea constientiza ca din tara noastra plecau foarte multe propuneri de comunicari si erau si acceptate. Dar nu era posibila deplasarea, drept care se publica in tara un volum cu aceste lucrari.

Cele aproximativ 21 de lucrari au fost incluse in cele 322 de pagini ale volumului publicat la Editura Politica in 1980.

Se pare ca viata stiintifica in dictatura nu era chiar zero barat cum cred unii, ci avea nuante din care imposibilitatea de a fi prezenti in conferinte era nuanta destul de intunecata.

(30 mai 2016)

BLR adicătelea Balanța Legăturilor dintre Ramuri

Wassily Wassilyevich Leontief a și obținut în 1973 premiul Nobel în economie pentru nenumărate descoperiri, dar pentru acesta cu siguranță i s-a dat. Se consideră o economie națională în care se disting n ramuri, R1, R2, ..., Ri,...., Rn. Se construiește o matrice A nu n linii și n coloane ale cărei elemente aij arată calaoarea producției din ramura Ri care este transferată ramurii Rj. Și la noi pe Dâmbovița cândva a fost definită o economie și s-a construit matricea asociată BLR. Și ca toate minunile, nici aceasta n-a durat mai mult de 3 zile, căci nu s-a mai făcut nimic pe subiect, deși un calculator electronic ar fi soluționat problema foarte repede.
Prima chestiune care naște dicuții este dată de ramuri. Trebuie să se răspundă cine este n, adică neste 200 sau n este 100 sau cine naiba mai stie. După ce se stabilește n trebuie văzut cum se colectează valorile. Nu sunt eliminate riscurile interminabile asemenea discuțiilor dintre puști care vor să petreacă o duminică agreabilă și tot discută până trece ziua. Deci dacă nu se accepta că împărțirea ramurilor este totuși o convenție, discuțiile devin interminabile. Mai rău este dacă anul acesta se consideră n 100 la anul se consideră n egal cu 120 și agregările sunt făcute de nu se asigura nicio comparabilitate.

Primul pas ce trebuie făcut de ciberneticieni este de a analiza ce se întâmplă în economie.
Al doilea pas este acela de a vedea cum se agregă datele și de acolo rezultă numărul de ramuri, care nu trebuie să fie prea mare, să zicem să nu depășească 300 dar nici să nu fie prea înghesuit, adică sun 50 de ramuri. Acum există software care dă rezultate în timp util și de calitate, fără probleme.
În al treilea rând trebuie să se ia decizia ca BLR să se calculeze periodic, să zicem anual.
Ciberneticienii din moment ce au tabloul completat și sunt culese date pe vreo câțiva ani, deja au materia primă de a trata BLR-ul ca sistem cibernetic și mai mult au bază pentru abordarea dinamică. Există nenumărate soluții de a broda cu tot felul de ipoteze, însă trebuie să existe un start. Nu trebuie să se treacă cu vederea că aici au existat preocupări importante, s-au scris cărți și a curs multă cerneală. Ideia este de a face acum ceva.



(30 mai 2016)

Cibernetica economică fără metode numerice

Au trecut demult vremurile când Dragoș VAIDA, Nicolae RACOVEANU, Gheorghe DODESCU, Marin TOMA, Afrodita IORGULESCU și Ioan ODĂGESCU scriau cărți adevărate de metode numerice. Au trecut și vremurile când Gheorghe MARINESCU, marele matematician Gheorghe MARINESCU publica lucrările sale de analiză numerică. Să nu mai vorbesc că sunt deja apuse vremurile când Școala de la Cluj de analiză numerică revoluționa acest capitol de matematică sub coordonarea marelui matematician și academician Tiberiu POPOVICIU.

Am cu ce mă lăuda, pentru că de la mari profesori și aici îi numesc pe Dragoș VAIDA și Nicolae RACOVEANU am învățat și de la ei am știut și mai știu încă despre diferențele la stânga și despre diferențele la dreapta, adică despre operatorii delta și nabla, drăguții de ei. Tot de acolo am aflat cum:

• se calculează un radical dintr-un număr printr-o metodă iterativă;
• se rezolvă un sistem de ecuații liniare printr-o metodă aproximativă;
• se derivează sau se integrează numeric o funcție;
• se rezolvă prin metode numerice o ecuație diferențială;
• se inversează printr-o mewtodă aproximativă o matrice.

Am ajuns la concluzia că nimic din ceea ce presupune utilizarea unui computer nu este posibil a fi rezolvat fără a ști analiză matematică. Este adevărat că în ziua de azi există biblioteci foarte puternice destinate efectuării a tot felul de prelucrări matematice și cred că acum sunt din ce în ce mai puține prelucrările pentru care să nu existe elemente de bază care prin agregare să ducă la prelucrări complexe care să satisfacă noi cerințe.

În egală măsură, îmi exprim convingerea că un cibernetician trebuie să cunoască metoda lui Newton de rezolvare a unui sistem de ecuații neliniare așa pentru frumusețea ei din analiza matematică, dar tot atât de necesar este ca rezpectivul cibernetician să știe și cum se implementează metoda respectivă prin metodele analizei numerice. Am văzut la profesorul M. Altăr niște demonstrații extrem de sofisticate de matematică aplicată în zona bursei de valori mobiliare și cred că abordarea prin prisma ciberneticii a respectivelor modele duce neapărat spre niște ecuații sau spre niște modele de optimizare pentru care trebuie construit software nou folosind metodele analizei numerice.

Nu militez ca studentul să piardă timp cu banalități precum calculul lui cos(x) sau a ln(x) prin metodele analizei numerice, dar ceva studii legate de erori ce rezultă în calculul numeric, ceva legat de durata de prelucrare strict dependentă de dimensiunea problemei de rezolvat, merită să fie dezvoltate în cursurile elevate de master de la disciplina de metode numerice. Am asistat cândva la o discuție în contradictoriu între doi specialiști care vorbeau despre grafuri hamiltoniene utilizate în programarea producșiei cu n masini, m produse, k operații, iar aceștia nu discutau niciun pic despre situația reală în care numărul de mașini depășește 100, numărul de produse depășește câteva mii, iar numărul de operații depășea 30. Volumul prelucrărilor determină durata obținerii soluției și cel ce nu știe nimic despre precizie si impune precizie de 10(-12) uită să se gândească la durata de zile sau ani până va obține soluția, în timp ce o eroare de 10(-2) permite obținerea soluției în 2-3 ore.

Metodele numerice pentru diferite zone trebuie studiate prin prisma deschiderilor spre aplicații complexe, căci cibernetica economică nu este specializarea muncii de rutină, ci este domeniul inovațiilor. Ori, inovații pentru munca de cibernetician se obțin numai și numai în condițiile cunoașterii unor instrumente puternice și eficiente din zona matematicii aplicate în zona informaticii. dacă la materia metode numerice predată studenților ciberneticieni se pune accent pe elementele de creativitate, cu siguranță că această materie nu va părea nici inutilă, nici învechită, nici simplă și mai ales nici de înlocuit de dragul de a fi într-o modernitate viulnerabilă. Brutalitatea unei revoluții într-un pahar cu apă este neavenită, cu atât mai mult cu cât forțele nu sunt deloc revoluționare și nici de avangardă.

(26 mai 2016)

O abordare cibernetica a IMM-urilor

Lucrarea intitulata SMALL AND MEDIUM ENTREPROSES IN CONTEMPORANY SOCIETY elaborata de un colectiv larg de autori format din Ion SMEUREANU, Laurentiu ANGHEL, Bogdan ONETE, Puiu NISTOREANU Dana COLIBABA, Robert EXNER, Alexandru NEDELEA si Daniel GLASSER, publicata in anul 2006 la Editura KMV, Haan, abordeaza o problematica de mare actualitate pentru ceea ce inseamna organizatie economica in mediu concurential.

Autorii cu vasta experienta in zona informaticii sau a productiei din economia de piata au structurat cartea astfel incat sa dea o imagine cuprinzatoare tematicii definite in titlu. In primul capitol este dezbatut conceptul de IMM si mi-a atras atentia tabelul 1.1 in care se face o prezentare comparata a ceea ce inseamna IMM pentru cateva tari din Europa precum Albania, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Moldova, Polonia, Slovacia, Slovenia si bineinteles Romania.

Folosind un bogat material bibliografic, autorii dezvolta in urmatorul capitol o analiza de detaliu a IMM-urilor in tara noastra in comparatie cu ceea ce se intampla in UE. Sunt utilizate date cuprinse in intervalul 1999-2003. Subcapitolele 3.5 - 3.7 corespund unei analize din care rezulta mecanismele de reglarer ale IMM-ului, exact cu comportamentul acestora de sistem cibernetic.

capitolul al IV-lea este destinat tratarii laturii calitative a activitatii din IMM si ideia de reglare si control este dominanta evolutiei proceselor din IMM. capitolul al V-lea este destinat sistemului informatic din IMM stiute fiind particularitatile de dinamica si de personal acel acestor structuri organizationale. Autorii vin in capitolul al VI-lea cu o serie de consideratii extrem de interesante legate de partea de  modelare din IMM.

Pozitionarea este extrem de realista intrucat complexitatea activitatilor din IMM-uri reclama o noua viziune in ceea ce inseamna construirea de modele.Elementele de modelare (pg. 117 - 135) dar si solutiile practice de implementare (pg. 136 - 205) arata caracterul pragmatic al abordarii, ceea ce demonstraza ca la nivelul oricarui IMM implementarea de modele liniare sau neliniare cu nivel de complexitate controlat nu presupune un efort iesit din comun, dar ofera nenumarate fundamente pentru decizii eficiente.

capitolul destinat intreprinderilor virtuale (pg. 207 - 229) arata stadiul avansat al cercetarii autorilor pe acesta tema. Din start trebuie sa remarc faptul ca niciunul dintre autori nu s-a erijat in manager al unui curs de master  pe teme de intreprinderi virtuale, asa cum am vazut ca se practica cu obstinatie de catre unii care cand aud si ei intr-o statie de autobuz ceva pe care o considera naoutate, imediat dezvolta un master pe acea chestie. Revenind la intreprinderea virtuala, autorii au inteles care sunt particularitatile acestei noistructuri organizationale si au identificat modalitati de pozitionare si de agregare.

 Subcapitolul 7.2 dezvolta o serie de caracteristici ale intreprinderilor virtuale, multi dintre auori fiind orientati per aspecte legate de dezvoltare de procese care au caracter lucrativ, in care un rol esential il are elementul de creativitate. Mi s-a parut exceptionala abordarea de la 7.5.1 unde autorii se apleaca asupra elementelor legate de productia virtuala,de produsele virtuale. Se vede temeinicia abordarii prin faptul ca in acest capitol sunt dezvoltate idei indraznete pentru acele timpuri, idei ce privesc dimensiunea, integrarea si flexibilitatea.Consider ca acest capitol este caracterizart printr-un nivel de consistenta ridicat si evidentiaza intelegerea pe acre autorii o au legata de intreprinderea virtuala, care este altceva decat un magazin electronic sau o chestiune de a dezvolta software din coerspondenta, de acasa, cu acces la un server. 

Ei pun accent pe ideia de steructura, de relatii intre echipe si mai ales pe ideia de colaborare, astfel incat procesele care se deruleaza au un nivel de complexitate ridicat, iar schimburile de informatii sunt insotite si de fluxuri financiare dar si de fluxuri materiale.

Cuprinsul cucr[rii este dat in figurile de mai jos si sunt suficiente elemente pentrua arata ca autorii au realizat o lucrare de tip instrument de lucru, in ideia ca oricine doreste sa teraca la a realiza un IMM de un standard corespunzator in lan informatic are aici toate elementele.

Bibliografia

are 41 de titluri, din care numnai unul este din 1995, restul fiind preponderente fiind cele din ultimul deceniu al  secolului al XX-lea, iar dupa anul 2000 fiind 18 titluri. remarc faptul ca unii dintre autori si numesc aici pe B. Onete, D. Colibaba, I. Smeureanu, sunt prezenti in bibliografie cu lucrari ce marcheaza preocuparile lor in domeniul abordat

Lucrarea se refera astfel:

Smeureanu Ion, Anghel V. Laurenţiu-Dan, OneteBogdan-Cristian, Nistoreanu Puiu, Colibaba Dana, Exner Robert, Nedelea Alexandru, Glaser Daniel - Small and medium enterprises in contemporary society, 1 Auflage, Editura KMV, Haan, Germania, 2006, 232 pg., ISBN 3-9802437-2-9

(24 mai 2016)

Stelică, poetul și ciberneticianul pe care îl apreciez

Stelian STANCU este un tânăr pe care îl cunosc din vremurile în care el era student și era un student de excepție pe care l-am remarcat la disciplina Programe aplicative pe care o predam la seria lui din facultatea de Planificare și Cibernetică Econolocă, anul al IV-lea. Sunt studenți pe care n-ai cum să-i uiți deși nu am colaborat la elaborarea lucrării de licență, pentru că au un anumit ceva special și aici mă refer la modul în acre pun problemele, la profunzimea unor întrebări care unora li se par de rutină. Surpriza mea a fost foarte plăcută când l-am reîntâlnit pe Stelică în calitate de coleg, el fiind asistent în nou înființata Catedră de Cibernetică Economică.

I-am urmărit frumoasa evoluție de la asistent, până, iată, la full professor și m-am bucurat să văd că scrie atât cărți de cibernetică, dar mai ales cărți de poezie, fiind plăcut surprins de talentul acestui tânăr cu un comportament deosebit printre colegii săi.

Am discutat despre multe lucruri cu tânărul Stelică, dar în ziua în care mi-a dat cu autograf una din cărțile lui de versuri am înțeles adevărata evoluție a sa, ăentru că acel echilibru pe care l-am intuit la el, căpăta acum consistență. Cibernetica era o parte a balanței, iar preocupările în zona poeziei mi-a întregit imaginea, apărând și cel de al doilea braț al balanței care a definit clar resorturile echilibrului plin de seninătate al acestei personalități.

Despre cărțile poetului Stancu Stelian-Izvour Urme pe nisip - introspectie sentimentala și Un nou inceput am scris la mine pe site la adresa http://ionivan.ro/PROFESORI/StancuIzvoru.htm. Va veni momentul când voi face o analiză mult mai detaliata a cărților de literatură ale poetului și prietenului meu.

Mi-a făcut o mare plăcere să primesc cu autografe cărți ale sale nu numai de poezie dar și masivul volum de 540 pagini intitulat Teoria contractelor : negocierea si derularea contractelor economice din 2002, care a evidențiat un cercetător profund, aplecat spre un domeniu cu utilizarea originală a aparatului matematic specific ciberneticii economice.

Știam că Stelică a scris mult despre cibernetica economică și l-am rugat să-mi pună la dispoziție câte ceva din lucrările sale, lacru pe care l-a făcut cu promtitudinea care îl caracterizează. Așa se face că am primit în format electronic cărțile Modelarea cibernetică a fenomenelor economice, Cibernetică Economică din 2001 publicată în colaborare, Modelarea matematică a sistemelor și proceselor de conducere, Metode și tehnici de conducere, realizată în colaborare și Decizii economice în condiții de incertitudine, realizată de asemenea, în colaborare.

Sunt în proces de studiere a acestor lucrări și în curînd le voi prezenta.

Stelian Stancu este exemplul viu al cercetătorului riguros care îmbină științele exacte cu arta, lucru extrem de important în aceste vremuri în care se îngustează foarte mult orizontul abordărilor datorită volumului extrem de informații care circulă în spațiul virtual. Poetul și ciberneticianul Stelian Stancu a găsit acele resirturi care să-i permită desfășurarea unui act de creație unitar, coerent și dinamic, îmbinând pentru prima dată două domenii care numai aparent nu au elemente comune, deși toată lumea ciberneticii știe că arta are o abordare în care controlul și  reglarea sunt esențiale. Dacă ne amintim că sub prea multe pânze se află alte picturi, aspecte ce trebuie analizate ca forme specifice ale reglării, înseamnă că pictorii au făcut dintotdeauna cibernetică. manuscrisele multor celebri scriitori sunt pline de corecții ceea ce arată că aceștia nu au dat drumul operelor lor decât numai după efectuarea unui control și a unei reglări absolut remarcabile, adică au făcut cibernetică pură. dacă iau în considerare restricțiile de timp impuse de clienți sau de expoziții sau de reviste, deja intru în zona ciberneticii economice și aș dărâma mitul că cibernetica economică are alți tătici decât cei pe care lumea științifică i-a acceptat.

(24 mai 2016)

Sisteme cibernetice

Un desen simplu al unui sistem cibernetic este cel de mai jos:

unde:

I     - intrările

S    - sistemul

E    - ieșirile

RC - reglare și control.

Oricine dorește să identifice un sistem ca fiind sistem cibernetic o face cu foarte mare ușurință, dacă ia în considerare obiectivul sistemului, intrările sistemului, ieșirile acestuia și identifică elementele de control și de reglare.

O covrigărie este un sistem cibernetic pentru că obiectivul este de a produce covrigi dintre cei mai buni pentru tot omul. Intrările sunt făina, apa, sarea, macul, gazul. Sistemul are în componență cuptorul, masa de frământare, patiserul, cuțite, malaxorul, paleta/ Ieșirea este mulțimea de covrigi copti și frumos mirositori. Elementul de control vizează stabilirea momentului când covrigii trebuie scoși din cuptor, când aluatul este dospit. Elementul de reglare vizează accelerarea producției sau staționarea funcție de ritmul de vânzare.

În vremurile de demult, o întreprindere care nu era sistem cibernetic se caracteriza prin producție pe stoc, pentru că indiferent cât se vindea, ea tot producea, neexistând funcția de reglare care arăta ci ceea ce se producea nu se vindea.

Funcția de reglare trebuie văzută ca fiind o componentă esențială care asigură viața sistemului. În absența acestei funcții sistemul merge spre autodistrugere.

Cazul dezinfectanților din spitale arată că în cazul procesului de dezinfectare nu a fost vorba de spital ca sistem cibernetic pentru că neexistând funcția de control, nu a existan nici funcția de reglare și deci sistemul avea numai intrare, adică dezinfectant supradiluat și pacienți, iar ieșirile erau pacienții tratați, fără a exista controlului legat de infectări și deci reacție care ar fi dus la creșterea calității dezinfectantului.

Multe dintre magazinele de azi funcționează ca sisteme adică au structură, au obiectiv, au funcționalitate, fără a fi sisteme cibernetice. Numai faptul că o forță din exterior OPC vine și le scoate carnea stricată, arată că acele amrketuri nu sunt sisteme cibernetice. dacă ele ar fi fost sisteme cibernetice ar fi avut funcția de control a calității cărnii și reglarea ar fi constat în neadmiterea cărnii la raft.

În condițiile acționării regulilor de bun simș și mai ales ale onoarei, procedurile se definesc, se învață și se aplică pentru tot ce se desfășoară într-un sistem oricât de simplu ar fi el.

La o covrigărie, trebuie să existe:

• procedură pentru păstrarea materiilor prime;
• procedură pentru asigurarea curățeniei în locul de producție;
• procedură pentru derularea vânzării igienice;
• procedură pentru perlararea aluatului;
• procedură pentru realizarea formei de covrig;
• procedură pentru coacere
• procedură pentru stocarea produselor finite;
• procedură pentru comportamentul vânzătorilor.

Dacă prepararea soluției de spălat dușumelele într-o sală de clasă este privită ca activitate într-un sistem cibernetic, controlul se asigură de o persoană care verifică daca executantul a făcut bine teraba și reglarea se face îmbunătățind calitatea soluției dar și instruind executantul să nu mai greșească.

Concluzia: cibernetica este peste prezentă.

Super-concluzia: cibernetica economică este chiar peste tot prezentă, pentru că se urmărește eficința activității în sistem, ca durată, calitate și costuri, fiind un comportament de reglare ce vizează optimizarea multicriterială.

(21 mai 2016)

Coincidente interesante

In 1978 cand am sustinut teza de doctorat, am avut onoarea de a avea in comisie pe:

Prof.univ.dr. Virgil SORA - presedinte

Prof.univ.dr. Eugeniu Niculescu-Mizil - referent stiintific

Prof.univ.dr. Eugen Tiganescu - referent stiintific

Prof.univ.dr. Ludovic Tovissi - conduc[tor stiintific

Dr.ing. Badea Leonard - referent stiintific.

Spre stiinta, Prof.univ.dr. Eugeniu Niculescu-Mizil, Prof.univ.dr. Eugen Tiganescu, Prof.univ.dr. Ludovic Tovissi, Dr.ing. Badea Leonard sunt si participanti cu lucrari carese gasesc in volumele Celui de al III-lea Congres International de cibernetica si sisteme care se afla in biblioteci si se refera astfel:

J. Rose, C. Bilciu (editors in chief) - Modern trends in cybernetics and systems : proceedings of the Third 
International Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975, Springer-
Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 1977.
A fost dorinta conducatorului stiintific de a avea o astfel de comisie, formata din specialisti importanti in 
domeniul modelarii economice si conducerii productiei industriale.

(20 mai 2016)

Romani la Congresul Mondial de Cibernetica din 1975

Organizat la Bucuresti, in perioada August 25-29 din anul  1975, al treilea congres international de cibernetica si sisteme a reunit personalitati reprezentative ale domeniului atat din tara, cat mai aoles din strainatate. Imi amintesc foarte bine ca printre participanti era o doamna imbracata in straie de calugarita , avand o cruce imensa care atarna pusa pe un snur si care a avut si o comunicare, ceea ce i-a socat pe unii dintre colegii mei.

Printre participantii romani doresc sa amintesc pe urmatorii:
Acalugaritei Petre
Albota Mihai
Albu, Crisan
Alexiu Paul
Andrei Anca
Angel Gabriela
Antonescu Cristian
Arsene Catalin
Aslan Ana
Badea Leonard
Sadescu Adrian
Ba;aceanu Constantin
Balcesti Ionescu Maria
Baltag Vasile
Bancila Ioan
Baron Tudor
Bejan H.
Belis Mariana
Berar Ulise
Bilciu Constantin
Barlea Stefan
Bita vasile
Boconcios Rodica
Bogdan vasile
Bold Ion
Boldeanu Doina
Boldur Gheorghe
Botez Mihai 
Brediceanu Mihai
Brodeala Adrian
Bucsa Dana
Bunduchi M
Butnariu Dan
Caidan I
Cajal Nicolae
Calin Sergiu
Carabulea Anatol
Cartianu Gheorghe
Catona Ioan
Cecala i.
Chira dan
Ciobanu Gheorghe
Ciobanu Traian
Ciochina Migirel
Ciolan Ioan 
Coculescu Lucia
Cojocaru Gheorghe
Constantinescu Paul
Copcescu M.
Cpelovici Yolanda
Comsa Octavian
Costake Nicolae
Corduneanu C.
Cruceanu Stefan
Cupcea Nicolae
Dani Ernest
Danescu R.
davidoviciu Adrian
Demetrescu Mihai C.
Diaconescu gabriel
Diaconescu Stefan
Dimo etre
Dobre Ion
Dodescu Gheorghe
Dolgu Gheorghe
Dona gabriela
Dumitrescu Emil
Dumitru Mircea
Dumitru Petrica
Dumitru Tudor
Dumitru Vincentiu
Duta Dorian
Enatescu Virgil
Falb Luminita
Farcas Dan
Felea Sanda
Florescu Doru
Focsaneanu Grigore
Foias Ciprian
Georgescu Roegen Nicholas
Gheorghe V. Adrian
Gheorghiu Petre
Giuvelea Mihai
Golumbovici D.
Grigoriu Ionel
Groseanu S.
Gudumac E.
Gusic Vladimir
Haiduc Eugen
Halanay Aristide
Hartulari Carmen
Homescu radu
Homos Tudor
Ionescu Alexandru
Ionescu Codrin
Ionescu dan
Ionescu Sistesti dana
Ionescu C. Traian
Ionescu Vasile
Isac Petre
Jitaru M
Livovschi Leon
Luban Florica
Luchian I.
Macarie cazimir
Magda Mircea
Malita Mircea
Manescu Hercule
Manescu Manea
Marinescu valerie
Melenciuc Florin
Micu Gheorghe
Mierlea vasile
Mihaita Mihai
Micu Gheorghe
Milcu Stefan
Milos I.
Moisa T.
Moga Siegrid
Moldovan Roman
Monos Emil
Mustatea Stefan
Negoita Constantin Virgil
Negura Ion
Negut Marin
nemes Aurel
Nicolau Edmond
Niculescu Dumitru
Niculescu Ionel
Niculescu Mizil Eugeniu
Niculescu Paul
Niculescu Stelian
Nits Tiberiu
Odobleja Stefan
Otiman Paun
Pamfil Eduard
papadopol V.
Pascu Doru
Maun Mihai
Paunescu V
Pencea Margareta
Pescaru Valeriu
Petrescu Adrian
Petrescu Mircea
Petrescu Serban
Plesoianu George
Pop Gheorghe
Po-pa Iulian
Popescu Tiberiu
Popovici S.
Radaceanu Eduard
Ralescu dan Andrei
Ratiu Suciu camelia
Ratiu Tudor
Restian Adrian
Romanu Ion
Rus Ileana
Rusau A.
Busu Radu
Sandovici C.
Sararu S.
Savulescu A.
Scarlat Emil
Schachter Gabriela
Segal Armand
Stefan Mihai
Serban Radu
Serbanati Luca
Smarandescu Vasile
Somnea Dan
Spircu Liliana
Stanciulescu Florin
Stanciulescu Mehedinti Ion
State Luminita
Stoica Anca
Stoica Marcel
Stoica P.
Stoica radu
Stoinescu radu
Stroe Radu
Straulovici D.
Suciu D.
Sularia Mircea
Suselescu Mircea
Tasnadi Alexandru
Teodorescu Branzeu Pia
Tepus Nicolae
Tertisco M.
Tiganescu Eugen
Tocineanu Eugenia
Tomescu Ion
Tovissi Ludovic
Trandafir Moisa
Trebici V;adimir
Vaida Dragos
Varsan Constantin
Vasilache Dan
Visan Dumitru
Vrejba Sergiu
Vlad  Valentin
Zaharia Gheorghe
Zamfirescu Ioan Paul
Zamfirescu radu
Zidaroiu Corneliu
Pe multi dintre acestia i-am cunoscut datorita ca i-am intalnit la alte conferinte de cibernetica sau de statistica la care am participat si eu ceva mai tarziu, dupa 1977.
Se vede ca in acele erau la noi  personalitati importante conectate la cele mai noi domenii si care lucrand in institute de cercetari sau in invatamantul superior veneau cu rezultate importante obtinute si verificate pe carele faceau cunoscute. Acum lucrurile s-au schimbat mult si lucrurile nu mai stau asa. Sunt lucrari elaborate in diferite domenii moderne si care nu sunt validat in niciunfel de practica. In ASE era Centrul de Calcul si colectivele lui importante aveau teme de cercetare. Sefii de laboratoare au alcatuit echipe care au elaborat articole la congres si s-a mers in grup, facand dovada unui mod de aprofundare a problemelor cercetate.

(20 mai 2016)