Simpozionul de cibernetica din 1986

In anii de dinainte de 1989 se cauta orice mijloc de a publica lucrarile prezentate la manifestarile stiintifice. Erau litografii si se publicau in buletinele de sinteza asemenea lucrari. Si pentru simpozionul din 1986 PLICATII ALE CIBERNETICII SI INFORMATICII IN PRODUCTIE SI IN GESTIUNEA ECONOMICA  a fost publicat un volum de 514 pagini cu lucrarile manifestarii, ceea ce era mare lucru in acele vremuri, pentru ca:

• prezentarea materialelor se facea prin dactilografiere la masini de scris mecanice;
• multiplicarea se baza pe procedee de fotocopiere costisitoare;
• calitatea si rapiditatea proceselor era extrem de greu de obtinut;
• costurile erau suportate de organizator, aici ASE.

Am avut placuta surpriza sa gasesc la paginile 478 - 483 un material scris de mine impreuna cu Al. Balog, M. Macesanu si A goga, intitulat Analiza si modelarea erorilor din produse program.

Simpozionul organizat in intervalul 28-29 aprilie 1986 a avut cinci sectiuni:

• Bazele teoretice ale ciberneticii economice
• Intreprinderea - sistem cibernetic
• Metode si modele cibernetice
• Sisteme informationale si sisteme informatice
• Tehnici de programare.

Au venit cu comunicari din catedra de Cibernetica Economica dar si din centrul de Calcul al ASE cei pe care eram obisnuit sa-i intalnesc si aici ma refer la A. Andrei, Gh. Operscu, R. Serban, Cs. fabian, M. Paun, M, Andreica, V. Nica, R. Stroe, A. Bob, I. Smeureanu, E. Scarlat, I catona, I. Tamas, M. magda, M. Velicanu, D. Somnea, St. Mustatea, P. Nastase si Cr. Popescu.

Cine rasfoieste volumul se va minuna sa vada ce insemna preluarea de capturi, de fragmente de listing si mai ales sa analizeze cum se scriau formule dar si cum se faceau corectiile pe materialul dactilografiat. Un volum masiv publicat in 1986 cu lucrarile simpozionului de cibernetica din aprilie acelasi an merita o analiza speciala pentru ca a obtine asa ceva in acele vremuri nu era un lucru simplu, ci un lucru care merita atunci dar si acum toata admiratia.

(17 iunie 2016)

O culegere de probleme din anul 1980

Un grup de autori coordonat de acad.prof. Manea Manescu si format din conf.dr. I.E. Tiganescu, lect.dr. E, Scarlat, lect.dr. D.C Taganea si aisist.univ. Gh Oprescu  au elaborat partea a I-a a culegerii de probleme pentru disciplina CIBERNETICA ECONOMICA  de care se ocupa insusi Manea Manescu. Culegerea prezinta 23 de probleme cu:

• enunturi gernerale;
• enunturi la nivel de subproblema;
• solutie pentru fiecare subproblema.

Culegerea de probleme presupune un aparat matematic de mare complexitate si solutiile sunt insotite de scheme in care apar structuri de sisteme cibernetice, cu bucle de reactie in care sunt date argumente intarzaiate.
Numeroasele exemplificari numerice arata caracterul practic si mai ales arata ca problemele de cibernetica isi gasesc alicabilitate daca si numai daca apar elemente de creativitate in structurarea sistemelor existente in economie ca sisteme cibernetice.
Bibliografia este formata din 8 titluri si demitizeaza ideia ca orice bibliografie in cursuri si culegeri de probleme eralizate in ASE trebuie neaparat sa aiba lucrari ale lui Nicolae ceausescu sau documente de partid si de stat.
Insusi Manea Manescu este prezent in bibliografie prin lucrarea publicata in Editura Academiei RSR in 1979, la pozitia 6.

Culegerea de probleme din 1980 pentru disciplina Cibernetica Economica nu are uzura morala deloc.
(17 iunie 2016)

O abordare cibernetica a IMM-urilor

Lucrarea intitulata SMALL AND MEDIUM ENTREPROSES IN CONTEMPORANY SOCIETY elaborata de un colectiv larg de autori format din Ion SMEUREANU, Laurentiu ANGHEL, Bogdan ONETE, Puiu NISTOREANU Dana COLIBABA, Robert EXNER, Alexandru NEDELEA si Daniel GLASSER, publicata in anul 2006 la Editura KMV, Haan, abordeaza o problematica de mare actualitate pentru ceea ce inseamna organizatie economica in mediu concurential.

Autorii cu vasta experienta in zona informaticii sau a productiei din economia de piata au structurat cartea astfel incat sa dea o imagine cuprinzatoare tematicii definite in titlu. In primul capitol este dezbatut conceptul de IMM si mi-a atras atentia tabelul 1.1 in care se face o prezentare comparata a ceea ce inseamna IMM pentru cateva tari din Europa precum Albania, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Moldova, Polonia, Slovacia, Slovenia si bineinteles Romania.

Folosind un bogat material bibliografic, autorii dezvolta in urmatorul capitol o analiza de detaliu a IMM-urilor in tara noastra in comparatie cu ceea ce se intampla in UE. Sunt utilizate date cuprinse in intervalul 1999-2003. Subcapitolele 3.5 - 3.7 corespund unei analize din care rezulta mecanismele de reglarer ale IMM-ului, exact cu comportamentul acestora de sistem cibernetic.

capitolul al IV-lea este destinat tratarii laturii calitative a activitatii din IMM si ideia de reglare si control este dominanta evolutiei proceselor din IMM. capitolul al V-lea este destinat sistemului informatic din IMM stiute fiind particularitatile de dinamica si de personal acel acestor structuri organizationale. Autorii vin in capitolul al VI-lea cu o serie de consideratii extrem de interesante legate de partea de  modelare din IMM.

Pozitionarea este extrem de realista intrucat complexitatea activitatilor din IMM-uri reclama o noua viziune in ceea ce inseamna construirea de modele.Elementele de modelare (pg. 117 - 135) dar si solutiile practice de implementare (pg. 136 - 205) arata caracterul pragmatic al abordarii, ceea ce demonstraza ca la nivelul oricarui IMM implementarea de modele liniare sau neliniare cu nivel de complexitate controlat nu presupune un efort iesit din comun, dar ofera nenumarate fundamente pentru decizii eficiente.

capitolul destinat intreprinderilor virtuale (pg. 207 - 229) arata stadiul avansat al cercetarii autorilor pe acesta tema. Din start trebuie sa remarc faptul ca niciunul dintre autori nu s-a erijat in manager al unui curs de master  pe teme de intreprinderi virtuale, asa cum am vazut ca se practica cu obstinatie de catre unii care cand aud si ei intr-o statie de autobuz ceva pe care o considera naoutate, imediat dezvolta un master pe acea chestie. Revenind la intreprinderea virtuala, autorii au inteles care sunt particularitatile acestei noistructuri organizationale si au identificat modalitati de pozitionare si de agregare.

 Subcapitolul 7.2 dezvolta o serie de caracteristici ale intreprinderilor virtuale, multi dintre auori fiind orientati per aspecte legate de dezvoltare de procese care au caracter lucrativ, in care un rol esential il are elementul de creativitate. Mi s-a parut exceptionala abordarea de la 7.5.1 unde autorii se apleaca asupra elementelor legate de productia virtuala,de produsele virtuale. Se vede temeinicia abordarii prin faptul ca in acest capitol sunt dezvoltate idei indraznete pentru acele timpuri, idei ce privesc dimensiunea, integrarea si flexibilitatea.Consider ca acest capitol este caracterizart printr-un nivel de consistenta ridicat si evidentiaza intelegerea pe acre autorii o au legata de intreprinderea virtuala, care este altceva decat un magazin electronic sau o chestiune de a dezvolta software din coerspondenta, de acasa, cu acces la un server. 

Ei pun accent pe ideia de steructura, de relatii intre echipe si mai ales pe ideia de colaborare, astfel incat procesele care se deruleaza au un nivel de complexitate ridicat, iar schimburile de informatii sunt insotite si de fluxuri financiare dar si de fluxuri materiale.

Cuprinsul cucr[rii este dat in figurile de mai jos si sunt suficiente elemente pentrua arata ca autorii au realizat o lucrare de tip instrument de lucru, in ideia ca oricine doreste sa teraca la a realiza un IMM de un standard corespunzator in lan informatic are aici toate elementele.

Bibliografia

are 41 de titluri, din care numnai unul este din 1995, restul fiind preponderente fiind cele din ultimul deceniu al  secolului al XX-lea, iar dupa anul 2000 fiind 18 titluri. remarc faptul ca unii dintre autori si numesc aici pe B. Onete, D. Colibaba, I. Smeureanu, sunt prezenti in bibliografie cu lucrari ce marcheaza preocuparile lor in domeniul abordat

Lucrarea se refera astfel:

Smeureanu Ion, Anghel V. Laurenţiu-Dan, OneteBogdan-Cristian, Nistoreanu Puiu, Colibaba Dana, Exner Robert, Nedelea Alexandru, Glaser Daniel - Small and medium enterprises in contemporary society, 1 Auflage, Editura KMV, Haan, Germania, 2006, 232 pg., ISBN 3-9802437-2-9

(24 mai 2016)

Cibernetica economică este un instrument

Există o modalitate păguboasă de a plasa fie o specializare dintr-o universitate, fie o disciplină care se predă acolo. În vremurile apuse după ce Revoluția din Decembrie 1989 a învins în România, deci în acele vremuri, în ședințele de partid și nu numai, se ridicau diverși corifei ai comunismului teoretic și încercau să demonstreze că economia politică este regina-reginelor, adică se începe totul de la ea și se termină totul în ea. Numai dacă iau în considerare legea fundamentală a economiei socialiste îmi dau seama de șubrezenia acelei științe căci ce este mai fantezist decât să crezi într-o dezvoltare planică și proporțională a economiei cu muncă după posibilități și redistribuire după nevoi. Imediat după revoluția din 1989, regina-reginelor, înșesată de citate din dictator a sucombat un semestru fiind nevoită să se reinventeze, să treacă de la lozinci și politruci spre știința a ceea ce se cheamă în lumea spălată economics.

Trecerea de la ierarhizări încurajate prin pozițiile politice, spre clasificări din care rezulta că unele domenii formează în superioritatea lor oameni de știință, iar altele, cu mult mai modeste doar au menirea de a-i învăța pe studenți niște instrumente. nenumărați colegi de la cibernetică pe lângă faptul că-și spuneau că informatica este o ramură a ciberneticii, continuau prin a spune că Secție de Informatică Economică le dă absolvenților doar niște instrumente pe care aceștia le folosesc în producție. Am accentuat nu întâmplător acel doar, pentru că zâmbetele ușor hidoase din colțurile buzelor cam mult unsuroase aveau o anume mobilitate când îl pronunțau.

Este adevărat că informatica economică îi învațâ pe studențiilor niște lucruri despre niște instrumente astfel încât absolvenții informaticieni să știe bine:

• să scrie programe în C++ sau C#;
• să proiecteze un sistem informatic;
• să lucreze cu baze de date;
• să facă aplicații multimedia;
• să utilizeze structuri de date;
• să asigure securitatea informatică.

Nimeni nu spune că absolventul Secției de informaqtică Economică în mod automat și obligatoriu după ce a încheiat studiile se va duce într-un  turn de fildeș și va crea un nou limbaj de programare sau va defini o nouă filososfie de organizare și accesare a datelor sau va inventa ceva cu totul ieșit din comun care să dirijeze un computer cu gândul și prin energiile degajate din aura care se învârtește în jurul capului, așa cum bine zicea Mama Omida.

Cibernetica este o știință, știința reglării sistemelor, iar cuvantul feedback nu este nicidecum reacție inversă prin traducere la nivel de dicționar, cuvântul reacție fiind atașat pentru a da sens procesului de reglare. Cibernetica economică, evident este o ramură a ciberneticii. Obiectul ciberneticii economice este studierea sitemelor prin prisma conexiunii inverse. Dacă se consideră un sistem S, o întreprindere, un flux de producție, un prestator de servicii, cu o intrare X și o ieșire Y, cibernetica economică studiază modul în care ieșirea Y  influențează comportamentul sistemului S. Dacă ne reamintim din vechile metehne al comunismului aplicat aiurea în economie, întreprinderile care lucrau pe stoc, adică nu vindeau nimic sau mai nimic, nu erau interesate de ce se întâmplă cu Y. Într-un sistem economic civilizat, în care vulgaritatea egalitarismului a trecut în planul al doilea, dacă un produs nu se vinde, reglarea înseamnă fie reducerea producției acestuia, fie căutarea cauzelor din care produsul nu e cumpărat, calitatea slabă fiind una dintre cauze.

Trebuie spus din capul locului că cibernetică economică nu sunt nici:

• cercetările operaționale pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• teoria deciziei pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• teoria optimizării pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• econometria pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• inteligența artificială pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• cloud computing pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• algoritmii genetici pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• big data pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• data analysis pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
•  knowledge analysis pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• data mining pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• modelarea economică pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică.

Nimeni nu dorește să golească de conținut un domeniu, dar de la a considera că unii runizează absolvenți care știu să folosească instrumente, iar alții fac știință pură, alegația este inacceptabilă. Cibernetica economică este un domeniu important în care optimizarea este un instrument, în care teoria deciziei este un instrument, în care econometria este un instrument și în care și teoria modelării este tot un instrument. Dacă peste tot este vorba de utilizare de instrumente, ceea ce rezultă este tot un instrument, simplu ca buna ziua.

În Vremurile bune, Catedra de Cibernetică Economică era un colectiv puternic format din:

Dumitru Marin

Crisan Albu

Ana Michaela Andrei

Adrian Badescu

Ion Dobre

Angela Galupa

Carmen Hartulari

Virginia Maracine

Nora Mihail

Dorin Mitrut

Vasile Nica

Gheorghe Oprescu

Mihai Paun

Mihai Roman

Gheorghe Ruxanda

Emil Scarlat

Liliana Spircu

Stelian Stancu

Sorina Gramatovici

Daniela Marinescu

Anamaria Aldea

Constantin Belu

Irina Georgescu

Ramona Paun

Mioara Bancescu

Ioana Manafi Ramniceanu

Eugen Tudor

Madalina Andreica

Monica Matei

Gheorghe Boldur-Latescu

Eugen Tiganescu.

Ce vremuri! Ce viață! Timpul a trecut și dintr-o lecție dură unii învață ceva, iar alții își duc cruca la nesfârșit traversând un deșert rezultat din defrișarea unui codru falnic și umbros, prea umbros pentru a mai permite să încolțească ceva, căci umbra deasă nu priește plantelor mai ales dacă sunt mlădițe tinere și plăpânde.

(07 mai 2016)

Brâncuși către Auguste Rodin via cibernetica economică

Cosntantin Brâncuși a refuzat sa lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin spunând: rien ne pousse à l’ombre des grands arbres, ceea ce în limba noastră se traduce prin: la umbra marilor copaci nu crește nimic, ceea ce este foarte adevărat. Am trăit zeci de ani să văd că într-adevăr, la umbra foarte deasă a unui copac, fără a fi mare, dar stufos, au crescut prea puțin plante, care dacă aveau lumică și pământ roditor ar fi devenit pădure falnică.

Trebuie luate lucrurile așa cum au fost ele, care s-au constituit ca un dat și care s-au perpetuat din cauza unui context bazat pe teamă, lașitate și lipsă de viziune, întrucât ziua de mâine i-a dominat de oameni tot așa cum se întâmplîă și acum. Lipsa vocației de a construi, dominanța de a demola și dea cârcoti au determinat atitudini greu de înțeles de un nordic, dar și de unul venit din Lumea Nouă. În luările mele de poziție am arătat că manea Mănescu, cel care este considerat și tăticul dar și mămica ciberneticii economice în țara noastră, pe lângă merite, a avut și multe chestiuni pe care ar trebui să le bag în categoria greșelilor, dacă nu ar fi fost realizate cu concursul unor oameni din jurul său, nefericit aleși pentru a-i duce ideile în mase, la nivelul de execuție. 

• Manea Mănescu înființează Centrul de Calcul al ASE cu un departament de modelare cibernetică, format dintr-o echipă tânără, preponderent având în componență matematicieni, câțiva ingineri și absolvenți ai sectiei de Mecanizare; mai tîrziu s-au alăturat absolvenți chiar ai secției de cibernetică economică.
• ManeaMănescu constituie catedra de Cibernetică Economică având trei subcolective, unul de statistică avand preponderent  full profesori universitari, un subcolectiv de informatică, foarte numeros, format din tineri ingineri, matematicieni și absolvenți ai sectiei de Mecanizare; al treilea colectiv de cadre didactice era cel de cibernetică economică, puțin numeros din care Dunitru Marin, Gheorghe Oprescu, Floare Mustață, Nica Vasile erau matematicieni, Scarlat Emil și Anca Andrei erau chiar absolvenți ai secției de Cibernetică Economică,  conferențiarii Gheorghe Bodur și Marcel Stoica erau ingineri, iar conferențiarul Eugen Țigănescu era absolvent de Statistică.
• Pe un fond de ore de predare limitat ca volum, subcolectivul de cadre didactice de cibernetică economică a avut de suferit, întrucât ani de zile cursurile au fost predate de cercetătorii din centrul de Calcul deși tinerele cadre didactice terminaseră mai toate și o a doua facultate, aveau deja doctorate și publicaseră lucrări importante, fără ca titlurile acestora să conțină sintagma cibernetică economică, interzisă din varii motive în epocă. Afirm cu tărie că nu au fost condiții de dezvoltare a colegilor noștri cadre didactice care activau în domeniul ciberneticii economice datorită unui context artificial creat, prin anveloparea lui Manea Mănescu astfel încât la acesta nu ajungeau nici probleme și nici soluții. De nenumărate ori ce visau unii erau spuse la bază ca fiind ideile lui Manea Mănescu sau chestii la care acesta s-ar fi gândit, fără să fie nimeni sigur că așa au stat lucrurile. Cei ce trebuiau să decodeze mesajele lui Manea Mănescu le interpretau și le transformau în pamflete care nu aveau nicio legătură cu spusele inițiale.
• Este clar că celebra zicere a maestrului de la Hobița era de mare actualitate în acele vremuri și fără să greșesc voi face următoarea relatare: copacul era nu foarte mare dar prin puterea dată de partid avea crengi larg desfășurate și un frunziș normal, făcea umbră, dar umbra lui era ca a oricărui copac. În timp, așa cum se întâmplă în toate pădurile, pe acest copac s-au agățat plante care au fosmat o țesătură deasă și aici îi numerc pe totți profitorii care roiau în jurul lui Manea Mănescu și vorbeau în numele lui, sau amenințau că merg la el să spună una-alta. Să nu mă supăr, că îi știu pe toți, iar cei în fața cărora și-au arătat mușchii trăiesc și pentru faptul că au suferit direct nu cred că vor infirma dacă voi da acele nume infame. Copacul năpădit de plante  parazite agățătoare a făcut o umbră atât de deasă încât cu toate eforturile, plantele de pe o mare suprafață au rămas fără lumina binecuvântată a soarelui. Norocul a fost că a venit ziua de 22 decembrie 1989.
• S-a dezvoltat și un fenomen pervers, acela de a folosi tot ce era de folosit în scopuri de a asupri, de a domina și de a frâna. Nu există o explicație rezonabilă la dezvoltarea de mecanisme care să aibă ca efect diminuarea ponderii disciplinelor de informatică atât timp cât în vremea comunismului decani ai facultății de Cibernetică Economică au provenit de la Statistică. Nu am să uit cum Informatica Economică tot timpul a fost presată ca într-un clește, fără succes din două direcții, chiar din interiorul facultății. mergând pe principiul divide et impera, conducrile catedrei de Cibernetică Economică în succesiunea lor nu au facut decât să procedeze discreționar la promovarea tinerilor, dar ceea ce era mizerabil consta în a nu a-i aprecia sub nicio formă pe cei care căutau să se afirme publicând sau aprticipând la manifestări științifice majore.
• După constituirea Catedrei de Cibernetică Economică prin separarea de catedra mamă, am crezut că dezvoltarea va fi impetuoasă, ceea ce nu s-a întâmplat. Au rămas o serie de reminiscențe care si-au pus amprenta asupra întregului mers, care nu a fost obligatoriu un mers ascendent. Îmi soseau tot felul de legende despre cum se alcătuia acolo statul de funcțiuni, despre apetența de a izgono informatica din planurile de învățământ și de a rămâne cu disciplinele doar în interiorul facultății CSIE. În lipsa unei viziuni dinamice și mai ales printr-un mod de a irita pe unii și pe alții prin uitatul în grădinile colegilor de la alte facultăți, s-a definit un context ostil domeniului ciberneticii economice. Nu este suficient a ieși în Piața Romană să strigi: eu sunt cel mai cel! Trebuie dovedit prin fapre, care inseamnă cărți publicate, articole publicate în reviste de top, participări la conferințe de mare impact, dezvoltarea de personalități de mare anvergură și accentuarea diferențelor domeniului ciberneticii economice față de toate celelalte domenii din ASE, cel mai important lucru fiind acceptarea cu seninătatea argumentelor irefutabile a acestor diferențe de către cei din jur.

Au trecut patru ani de la dispariția catedrei fanion a facultății CSIE și lecția nu a fost înțeleasă de cei care trebuiau să facă tot ce trebuia să facă pentru a realiza acea restartare absolut necesară. Îmi aduc aminte de Capitulațiile încheiate în negura istoriei de Țara Românească și Moldova cu Poarta Otomană prin care se lăsa o oarecare libertate acestora, dar ele trebuiau să plătească tribut și să se abțină de la acte ostiile față de Înalta Poartă. Iată, că în anul de grație 2011 exact ca în vremurile de demult s-au încheiat tot un fel de capitulații, numite pompos acum absorbție cu reluarea în titulatură a sintagmei cibernetică economică, noua structură numindu-se prescurtat DICE. În noile capitulații prin ostilitate față de Înalta Poartă se înțelege și tentativa de puci nereușit din vara lui 2014. La umbra copacului năpădit de plante parazite nu numai ca nu crește nimic, dar însuși copacul moare. Acum trebuie să moară și stăpânul și capra lui.

Cibernetica economică în lume

Dacă intrăm pe internet și căutăm după cuvintele cheie computer science department se va vedea că mai toate universitățile spălate au facultăți denimite pur și sumplu așa sau cu denumiri mai deaoșe ca să dea bine la vulgul de pe meleagurile respective. În legătură cu termenul informatică economică, profesorul Csaba Fabian cu doctorat la Bonn spunea că în germania multe universități au specializarea Wirtschaftsinformationen, adică informatică economică, precum BÜRGEL WIRTSCHAFTSINFORMATIONEN GMBH și nu numai. Mai sunt departamente de informatică orientate spre contabilitate, management statistică, fără a avea un nivel de consacrare foarte ridicat. În ceea ce privește cibernetica, este cunoscut faptul că marii contestatari care au fost politrucii staliniști ruși din deceniul alșaselea al secolului trecut au sfârșit prin a avea o revistă numită KIBERNETIKA, Kiev Institut kibernetik dar și altele. Dezvoltările din zona ciberneticii în biologie au determinat constituirea de secțiuni ale unor institute care să se ocupe de mâna bionică, de ochiul cibernetic. Mai nou, conceptele de cybersecurity au dus cercetările spre zone interesante subordonând cibernetica informaticii, spre groaza celor care credeau că informatica se dezvoltă numai și numai sub umbrela ciberneticii.

Este deosebit de important de găsit elemente care să arate că cibernetica are în învățământul superior din lume elemente care să o facă vizibilă și mai ales credibilă în raport cu piața muncii.

Există numeroase departamente de cibernetică în universitățile lumii, la Universitatea de vest a Boemiei, la Reading University, la Universitatea din Moscova, la NTNU din Norvegia, la North America. the University of Ottawa, la  University of California at Los Angeles - Cybernetics Program și enumerările continuă. Ideia de cibernetică economică trebuie identificată printre secțiile universităților precum cea din Donețk, Harkov, Kuban, Rostov dar și altele.

Un studiu foarte detaliat al dezvoltării ciberneticii economice va arăta că Secția de Cibernetică Economică din cadrul facultății CSIE este un unicat în Europa. Este un element de mândrie pentru:

- cei 50 de ani de invățământ superior de cibernetică economică împliniți în curând;

- dinamica legată de conținutul asociat acestui domeniu și capacitatea de absorbție din alte zone;

- crearea unei școli puternice formată din specialiști destinați echipelor interdisciplinare;

- lucrările și congerințele de cibernetică având un impact major.

Lucrurile nu sunt simple. Așa cum domeniul metalurgiei a apărut la o facultate și apoi a fost extins la nenumărate universități pentru că industria metalurgică cerea cu fiecare an ce trecea un număr mai amre de specialisti, dinamica domeniului ciberneticii economice trebuia să fie în ascensiune, lucru care nu s-a podus.

Orice domeniu de cercetare, de activitate este dat de nevoi sociale reale, concrete, iar timpul este cel care validează existența oricărei structuri. Faptul că sunt dezvoltate aspecte legate de robotică, de biocibernetică, de inteligență artificială și de biomedicină evidențiază laturi concrete, cu impact major pentru solicitări reale în vederea soluționării de probleme de mare complexitate. Cibernetica economică este un domeniu important, dinamic și bine definit. În jurul său gravitează o secție dintr-o facultate, o revistă ISI, o conferință internațională și un curs de master. Există corespondente în alte universități din alte țări și viața arată că bibernetica economică este un domeniu atractiv, a cărui dezvoltare viitoare este interesantă.

Depinde de oameni, de capacitatea lor de coeziune pentru:

- a impune din interior cibernetica economică;

- a elabora un tratat fundamental de cibernetică economică;

- a stabili un profil de absolvent ortogonal în raport cu celelalte specializări;

- a asigura consistență conceptelor integratoare;

- a fi de sine-stătătoare și nu la umbra informaticii din punct de vedere fiannciar;

- a dezamorsa aspectele conflictuale generate de revendicarea disciplinelor de graniță.

Până în prezent eforturile sun concentrate spre a defini o strategie de abordare a tuturor conceptelor și consider că generațiile tinere, necontaminate de abordările perioadei de pionierat ale ciberneticii, cu multă deschidere în a folosi computerul ca instrument unde algoritmii de inteligență artificială, rețelele neuronale și algoritmii dgenetici nu mai reprezintă un mster, vor avea un cuvânt greu de spus.

În opinia mea, cibernetica economică trebuie să facă urgent un salt calitativ pentru că:

- în toate domeniile universitare economice sunt deja implementate elemente de cibernetică;

- ortogonalitatea de conținut trebuie să crească spectaculos;

- noile instrumente de data science trebuie preluate rapid;

- iritările dintre ciocnirile cu alte domenii trebuie să dispară;

- se impune trecerea de la declarații la demonstrații;

- numai abordând din unghiul cibeneticii economice marile probleme economice se demonstrează 

  importanța și viabilitatea domeniului.
Nu este nevoie ca un domeniu să se creadă că merge de la sine. În fiecare zi trebuie făcut ceva, în afară de a trage cu ochiul la vecini, pentru a vedea dacă legumele din grădina lor au crescut pentru a le împruumuta pentru o cină bogată, ieftină și consistentă.

Dacă se dorește a face o demonstrație, ascunzând gunoiul sub preș nu este soluția. Abordarea realistă a ciberneticii ca ramură de învățământ universitar va avea drept rezultat definirea unei strategii coerente, dinamice care să dezvolte domeniu, nu să-l lase să se târasca printre marii arbori ai economiei care sunt contabilitatea, finanțele și managementul. 

Rămâne de văzut. La idei mari trebuie oameni și mai mari ca vremurile viitoare să devină mândre!

(20 aprilie 2016)

Ieșitul în exteriorul facultății

Cibernetica economică este un domeniu vast. Nu este însă mai vast decăt matematica. Matematica se predă în toata Academia de Studii Economice. Nu mult, dar se predă. Au trecut vremurile când facultățile aveau durata de 5 ani și matematicii i se repartiza cel putin două semestre cu cursuri și seminarii copioase. Eu am terminat în 1070 facultatea și în fiecare an din anul întâi, pâna în ultimul, dar și în acesta am făcut matematică, nu glumă.
Elitismul este exceptional când există o dezvoltare a fenomenului la bază. Elitism fără o bază solidă este ca și cum o casă plutește în aer că nu are temelie. Lumea ciberneticii economice trebuie să înțeleagă acest lucru simplu și mai ales cotidian.

În ASE sunt nenumărate discipline care aparțin unor facultăți ca specializare și sunt predate studenților din tot ASE-ul, căci se consideră că numeni nu are cum să fie un economist bun dacă nu știe un pic de:

- contabilitate;

- finanțe;

- management;

- drept;

- statistică;

- filosofie;

- econometrie;

- limbi străine;

- matematică.

Dar mai sunt și altele. ceea ce nu am înțeles este faptul că disciplinele din jurul ciberneticii economice nu au penetrat spre alte facultăți, catedra de cibernetică economică având profesori cu activități preponderent în Facultatea de Cibernetică. Pe când eram șef de catedră am căutat să înțeleg cum stau lucrurile și am ajuns la niște concluzii, precum:

- acolo sunt caractere extrem  de puternice;

- mulți dintre profesori au dublă specializare;

- mulți dintre matematicieni au doctorat în economie;

- s-a ajuns la un nivel de matematizare extrem de ridicat;

- preocupările tutror de acolo au caracter elitist;

- s-a dorit mersul în adâncime, pe verticală prin hiperspecializare;

- diversificarea s-a produs tot prin aprofundări de matematică;

- grupul țintă a fost tot timpul rafinat în ideia creșterii omogenității.

Eu știu că mai ales după Revoluție s-a căutat să se iasă din facultate cu disciplina de cibernetică economică, fără succes datorită unor cauze, nu scuze cum caută unii să acrediteze ideia, pe care le voi enumera:

- lipsa unei strategii coerente  la nivel de conducere catedră;

- tratarea celor care merg să predea în afară ca pe niște exilați;

- existența discrepanței dintre ceea ce se oferea și ceea ce aștepta grulul țintă;

- o anumită rigiditate, căci pruncul trebuie îmbiat, nu forțat;

- competiția acerbă din interior, pentru a fi în top pe local.

Dezvoltarea în profunzime, cu un aparat matematic extrem de sofisticat are menirea să continue și în viitor izolarea ciberneticii economice de restul ASE-ului. Conducerea DICE va trebui:

- sa definească o stratefie pe termen lung de penetrare a ciberneticii economice;

- să dea tinerilor asistenți, lectori, doctoranzi teme precise de cercetare;

- să încurajeze publicarea de cărți de cibernetica finanțelor, a contabilității, a managementului;

- sa facă aparatul matematic familiar tuturor studenților chiar daca nu au 4 semestre de mate:

- să trimită în exterior mai întâi comunicatori și după aceea profesori care umplu talbe cu formule;

- să-și dorească o atare evoluție.

Dialogurile avute cândva când se invoca numărul de aur 50 ca limită, mi s-a garantat că nu va fi atins. Ceea ce a urmat a dovedit dreptatea celui cu care am discutat. Este foarte dificil să se accepte imparțialitatea și calitatea și am cel puțin 32,7 argumente pe care să-mi bazez cercetarea cum că. Este momentul ca transformarea și schimbarea de atitudine să se producă din interiorul colectivului de cibernetică și:

- alocarea de resurse să se facă civilizat și prietenește;

- ierarhiile să fie bazate pe performanță pură;

- publicarea de materiale accesibile să devină o realitate cotidiană;

- acceptarea că există civilizație și în afara clădirii Ciberneticii.

Orice altă abordare, fragmentară, de grup, bazată pe sentimentalisme paseiste va avea efectul de bumerang. Fiertul în suc propriu este contraproductiv, iar faptul că la FABIZ este decan o doamna profesoară provenind dintr-o catedră unde două discipline au penetrat în tot ASE-ul spune deja foarte, foarte mult. Orice abordare este păgubloasa, pe cuvânt!

(11 aprilie 2016)