Ideia de continuitate: 1993 până în prezent

Am cu ce să mă laud: fac parte din grupul celor care au pornit la drum cu edițiile Conferinței Internaționale de Informatică Economică. Mă mai laud și cu faptul că la toate edițiile acestei manifestări foarte importante am fost prezent cu lucrări, fără întrerupere. Iată:

• Ion IVAN , Alexandru BALOG, Tudor BARON - Analiza comparata a modelelor de fiabilitate software , Lucrarile Simpozionului International de Informatica Economica, Bucuresti, mai 1993, Editura Centrul Editorial Tipografic ASE, pg. 131 - 134
• Pascale OLIVAUX, Michel FERNEY, Ion IVAN - A Data Analysis to ASSESS a Finite Elements Mesh Layout in the Frame of Pattern Recognition Application, Proceedings of 2nd International Symposium on Economic Informatics The Software Engineering and Applications, ASE printing House, Bucharest 1995, pp 651-657
• Ion Ivan, Tudor Baron, Alexandru Balog - ISO 9000 and Capability maturity model for software: approaches to quality management and process improvement, The Proceedings of the 2nd International Symposium of Economic Informatics Software Engineering and Applications, Bucharest, 10-13 May, 1995, INFOREC Printing House, pp. 126 - 130.
• Ion IVAN - Objects quality characteristics The Proceedings of the 3rt International Symposium of Economic Informatics, Bucharest, 1997, INFOREC Printing House, pp. 180- 184, ISBN 973-97435-2-8
• Ion IVAN, Mihai POPESCU, Catalin STOIAN, Panagiotis SINIOROS - Software Reliability Monitoring a Quality Characteristics During teh whole Life Cycle, Coputer Science, The Proceedings of the 3rd International Symposium of Economic Informatics, May 1997, pp. 162-169, ISBN 973-97435-2-8
• Ion Ivan, Gheorghe Nosca, Otilia Pârlog - The optimization of the software quality cost using neural networks, The 4th International Symposium of Economic Informatics Information Technology, Bucharest, May 6-9, 1999, INFOREC Printing House, pp. 177 -180, ISBN 973-98508-5-5
• Ion IVAN - Data quality management The Proceedings of the 4th International Symposium on Economic Informatics, Bucharest, May 6 -€œ 9, 1999, INFOREC Printing House, pp. 204-€œ 207, ISBN 973-98508-5-5
• Ion Ivan, Laurențiu Teodorescu - E-commerce and the principles of on-line privacy, The Proceedings of the 5th International Symposium of Economic Informatics Information society, Bucharest, 10-13 May, 2001, INFOREC Printing House, Bucharest, pp. 433 -438, ISBN 973-9450-4-X .
• Ion Ivan, Procedures to accredit the electronic public notary, The Proceedings of the 5th International Symposium of Economic Informatics Information society, Bucharest, 10-13 May, 2001, INFOREC Printing House, Bucharest, pp. 741-€œ 745, ISBN 973-9450-4-X 
• Ion Ivan, Priyatosh Saha - Quality Characteristics of the Internet Applications, Proceedings of the 6th International Conference on Economic Informatics Digital Economy, May 8 Ă˘â‚Źâ€œ 11, 2003, pg. 1077 - 1082, ISBN 973-8360-02-1
• Ion IVAN, Eugen DUMITRASCU, Nicu ENESCU, Panagiotis SINIOROS - The Classification of Software Testing Techniques, The Proceedings of the 7th International Conference on Informatics in Economy, 19 - 20 May 2005, ASE Printing House, Bucharest 2005, pp.1328 - 1333, ISBN 973-8360-014-8
• Ion IVAN, Luckacs BREDA - Informatics Security Metrics Comparative Analysis, Proceedings of 8th International Conference on Informatics in Economy, INFORMATICS IN KNOWLEDGE SOCIETY, 17-18 May, 2007, Bucharest, ASE Publishing House, pp. 944-950, ISBN 978-973-594-921-1
• Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIS - Security Management in Distributed IT Applications, The Proceedings of the 9th International Conference on Informatics in Economy, EDUCATION, RESEARCH & BUSINESS TECHNOLOGIES, May 7 - 8, 2009, Bucharest, ASE PUBLISHING HOUSE, 2009, pp.803 - 808
• Ion IVAN, Sorin PAVEL - STABILITY OF QUALITY METRICS FOR VERY LARGE DATASETS, The 10th International Conference on Economic Informatics, Bucharest, May, 5th - 7th, 2011, Printing House ASE, Bucharest, 2011, ISSN 2247 - 1480 (only CD). 
• Ion IVAN, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA, Arthur AVRAMIEA - Risks Collaborative Management in Banking Systems, Proceedings of the 11th International Conference on Informatics in Economy, IE 2012, May 10-11, 2012, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480, pp. 226-231
• Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NOSCA - Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480, pp. 442-446
• Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Cătălin TĂNASIE – Optimal Processes in the Development of D-National Wealth, Proceedings of the 13th International Conference on Informatics in Economy, IE 2014, May 15-18, 2014, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.
• Ion IVAN, Claudiu BRANDAS, Alin ZAMFIROIU - AUDIT REPORTS VALIDATION BASED ON ONTOLOGIES, Proceedings of the IE 2015 International Conference, Proceedings of the 14th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 30- May 03, 2015, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480
• Ion IVAN, Narcis-Cosmin LUCA, Mihai Liviu DESPA, Eduard BUDACU - MAINTENANCE AS AN INNOVATION DRIVER IN ONLINE APPLICATIONS DEVELOPED USING AGILE METHODOLOGIES,The 15th International Conference on Informatics in Economy (IE 2016), Cluj-Napoca, Romania, 02 – 05 June, 2016, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480, pg. 307-314

(03 iulie 2016)

Managementul Conferintei IE 2016 de la Cluj

Sectiunile Conferintei Internationale de Informatica Economica 2-3 iunie 2016 Cluj-Napoca au fost:

• Cloud and Distributed/Parallel Computing
• Mobile-Embedded and Multimedia Solutions
• Databases and Data Warehouse
• Audit and Project Management
• Quantitative Economics
• Artificial Intelligence and Data-mining
• E-Society, Enterprise and Business Solutions
• Informatics Solutions for Smart Cities

Sectiunile au fost conduse de profesori recunoscuti pentru preocuparile lor in domeniu, precum:

Prof. Dinu AIRINEI, PhD

Prof. Nicolae TOMAI, PhD

Prof. Marin FOTACHE, PhD

Prof. Florin DUMITRIU, PhD

Prof. Monica Ioana POP-SILAGHI, PhD

Prof. Mihai ROMAN, PhD

Assoc. Prof. Robert BUCHMANN, PhD

Prof. Mihaela I. MUNTEAN, PhD

Prof. Bogdan GHILIC-MICU, PhD

Prof. Marian DARDALA, PhD

Prof. Ion LUNGU, PhD

Activitatile de secretariat de la sectiuni au fost realizate rand pe rand de:

Assist. Lect. Cristina OSMAN, PhD

Assist. Prof. Anamaria GHIRAN, PhD

Assist. Lect. Alexandru STAN, PhD

Assist. Prof. Darie MOLDOVAN, PhD

Assist. Prof. Daniel MICAN, PhD.

(08 iunie 2016)

Brâncuși către Auguste Rodin via cibernetica economică

Cosntantin Brâncuși a refuzat sa lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin spunând: rien ne pousse à l’ombre des grands arbres, ceea ce în limba noastră se traduce prin: la umbra marilor copaci nu crește nimic, ceea ce este foarte adevărat. Am trăit zeci de ani să văd că într-adevăr, la umbra foarte deasă a unui copac, fără a fi mare, dar stufos, au crescut prea puțin plante, care dacă aveau lumică și pământ roditor ar fi devenit pădure falnică.

Trebuie luate lucrurile așa cum au fost ele, care s-au constituit ca un dat și care s-au perpetuat din cauza unui context bazat pe teamă, lașitate și lipsă de viziune, întrucât ziua de mâine i-a dominat de oameni tot așa cum se întâmplîă și acum. Lipsa vocației de a construi, dominanța de a demola și dea cârcoti au determinat atitudini greu de înțeles de un nordic, dar și de unul venit din Lumea Nouă. În luările mele de poziție am arătat că manea Mănescu, cel care este considerat și tăticul dar și mămica ciberneticii economice în țara noastră, pe lângă merite, a avut și multe chestiuni pe care ar trebui să le bag în categoria greșelilor, dacă nu ar fi fost realizate cu concursul unor oameni din jurul său, nefericit aleși pentru a-i duce ideile în mase, la nivelul de execuție. 

• Manea Mănescu înființează Centrul de Calcul al ASE cu un departament de modelare cibernetică, format dintr-o echipă tânără, preponderent având în componență matematicieni, câțiva ingineri și absolvenți ai sectiei de Mecanizare; mai tîrziu s-au alăturat absolvenți chiar ai secției de cibernetică economică.
• ManeaMănescu constituie catedra de Cibernetică Economică având trei subcolective, unul de statistică avand preponderent  full profesori universitari, un subcolectiv de informatică, foarte numeros, format din tineri ingineri, matematicieni și absolvenți ai sectiei de Mecanizare; al treilea colectiv de cadre didactice era cel de cibernetică economică, puțin numeros din care Dunitru Marin, Gheorghe Oprescu, Floare Mustață, Nica Vasile erau matematicieni, Scarlat Emil și Anca Andrei erau chiar absolvenți ai secției de Cibernetică Economică,  conferențiarii Gheorghe Bodur și Marcel Stoica erau ingineri, iar conferențiarul Eugen Țigănescu era absolvent de Statistică.
• Pe un fond de ore de predare limitat ca volum, subcolectivul de cadre didactice de cibernetică economică a avut de suferit, întrucât ani de zile cursurile au fost predate de cercetătorii din centrul de Calcul deși tinerele cadre didactice terminaseră mai toate și o a doua facultate, aveau deja doctorate și publicaseră lucrări importante, fără ca titlurile acestora să conțină sintagma cibernetică economică, interzisă din varii motive în epocă. Afirm cu tărie că nu au fost condiții de dezvoltare a colegilor noștri cadre didactice care activau în domeniul ciberneticii economice datorită unui context artificial creat, prin anveloparea lui Manea Mănescu astfel încât la acesta nu ajungeau nici probleme și nici soluții. De nenumărate ori ce visau unii erau spuse la bază ca fiind ideile lui Manea Mănescu sau chestii la care acesta s-ar fi gândit, fără să fie nimeni sigur că așa au stat lucrurile. Cei ce trebuiau să decodeze mesajele lui Manea Mănescu le interpretau și le transformau în pamflete care nu aveau nicio legătură cu spusele inițiale.
• Este clar că celebra zicere a maestrului de la Hobița era de mare actualitate în acele vremuri și fără să greșesc voi face următoarea relatare: copacul era nu foarte mare dar prin puterea dată de partid avea crengi larg desfășurate și un frunziș normal, făcea umbră, dar umbra lui era ca a oricărui copac. În timp, așa cum se întâmplă în toate pădurile, pe acest copac s-au agățat plante care au fosmat o țesătură deasă și aici îi numerc pe totți profitorii care roiau în jurul lui Manea Mănescu și vorbeau în numele lui, sau amenințau că merg la el să spună una-alta. Să nu mă supăr, că îi știu pe toți, iar cei în fața cărora și-au arătat mușchii trăiesc și pentru faptul că au suferit direct nu cred că vor infirma dacă voi da acele nume infame. Copacul năpădit de plante  parazite agățătoare a făcut o umbră atât de deasă încât cu toate eforturile, plantele de pe o mare suprafață au rămas fără lumina binecuvântată a soarelui. Norocul a fost că a venit ziua de 22 decembrie 1989.
• S-a dezvoltat și un fenomen pervers, acela de a folosi tot ce era de folosit în scopuri de a asupri, de a domina și de a frâna. Nu există o explicație rezonabilă la dezvoltarea de mecanisme care să aibă ca efect diminuarea ponderii disciplinelor de informatică atât timp cât în vremea comunismului decani ai facultății de Cibernetică Economică au provenit de la Statistică. Nu am să uit cum Informatica Economică tot timpul a fost presată ca într-un clește, fără succes din două direcții, chiar din interiorul facultății. mergând pe principiul divide et impera, conducrile catedrei de Cibernetică Economică în succesiunea lor nu au facut decât să procedeze discreționar la promovarea tinerilor, dar ceea ce era mizerabil consta în a nu a-i aprecia sub nicio formă pe cei care căutau să se afirme publicând sau aprticipând la manifestări științifice majore.
• După constituirea Catedrei de Cibernetică Economică prin separarea de catedra mamă, am crezut că dezvoltarea va fi impetuoasă, ceea ce nu s-a întâmplat. Au rămas o serie de reminiscențe care si-au pus amprenta asupra întregului mers, care nu a fost obligatoriu un mers ascendent. Îmi soseau tot felul de legende despre cum se alcătuia acolo statul de funcțiuni, despre apetența de a izgono informatica din planurile de învățământ și de a rămâne cu disciplinele doar în interiorul facultății CSIE. În lipsa unei viziuni dinamice și mai ales printr-un mod de a irita pe unii și pe alții prin uitatul în grădinile colegilor de la alte facultăți, s-a definit un context ostil domeniului ciberneticii economice. Nu este suficient a ieși în Piața Romană să strigi: eu sunt cel mai cel! Trebuie dovedit prin fapre, care inseamnă cărți publicate, articole publicate în reviste de top, participări la conferințe de mare impact, dezvoltarea de personalități de mare anvergură și accentuarea diferențelor domeniului ciberneticii economice față de toate celelalte domenii din ASE, cel mai important lucru fiind acceptarea cu seninătatea argumentelor irefutabile a acestor diferențe de către cei din jur.

Au trecut patru ani de la dispariția catedrei fanion a facultății CSIE și lecția nu a fost înțeleasă de cei care trebuiau să facă tot ce trebuia să facă pentru a realiza acea restartare absolut necesară. Îmi aduc aminte de Capitulațiile încheiate în negura istoriei de Țara Românească și Moldova cu Poarta Otomană prin care se lăsa o oarecare libertate acestora, dar ele trebuiau să plătească tribut și să se abțină de la acte ostiile față de Înalta Poartă. Iată, că în anul de grație 2011 exact ca în vremurile de demult s-au încheiat tot un fel de capitulații, numite pompos acum absorbție cu reluarea în titulatură a sintagmei cibernetică economică, noua structură numindu-se prescurtat DICE. În noile capitulații prin ostilitate față de Înalta Poartă se înțelege și tentativa de puci nereușit din vara lui 2014. La umbra copacului năpădit de plante parazite nu numai ca nu crește nimic, dar însuși copacul moare. Acum trebuie să moară și stăpânul și capra lui.

Două echipe, două direcții și mult masi multe

De când mă știu, între cei din centrul de Calcul al ASE și cadrele didactice din catedra de Cibernetică Economică a fost o rivalitate de meînțeles. Știu cu exactitate că erau foarte multe ore și de curs dar și de seminarii încât nu se punea deloc problema locurilor înguste care ar fi generat la o adica rivalități și patimi.

În Catedra de Cibernetică Economică exista un subcolectiv de cibernetică ecobonică format din:

conf.dr. Gheorghe Boldur

lect.dr. Vasile Nica

lect.dr. Marin Dumitru

lect.dr. Gheorghe Oprescu

lect.dr. Emil Scarlat

asist. Anca Andrei.

Acest subcolectiv nu avea un șef, pentru că însuși șeful de catedră își dorea să fie omul de legătură cu șeful suprem, Manea Mănescu.

În Centrul de Calcul era un laborator de modelare și cibernetică, foarte special, coordonat de matematicianul doctor Moisă Altăr și care avea în componență:

cercet.șt.dr. Ștefan Cruceanu

cercet.șt.dr. Radu Stroe

cercet.șt. Ștefan Arsene

cercet.șt. Constantin Hîrtu

cercet.șt. Nicolae Manea

cercet.șt. Gheorghe Zaharia

cercet.șt. Gheorghe Ruxanda

cercet.șt. Ionel Niculescu

cercet.șt. Rodica Boconcios

cercet.șt. Doina Boldeanu

cercet.șt. Grigore Focșăneanu

cercet.șt. Liliana Spircu.

Cel care avea legătura directă cu academicianul Manea Mănescu era doctorul Altăr. Când spun cibernetică economică, spun disciplina de cibernetică economică, spun cursurile de cibernetică economică și seminariile de cibernetică economică predate studenților de la facultate. La un calcul sumar, disciplina de cibernetică economică, disciplina de cercetări operaționale sau încă vreo alte două sau trei, ofereau suficiente norme să fie bine tuturora. realitatea era ușor alta, întrucât aprecierile la adresa tinerilor, cadre didactice din catedra, deși absolvenți eminenți de facultate nu erau dintre ecle mai măgulitoare. Se întâmplă ca în unele situații persoane să creadă că dacă s-au așezat pe un scaun deja sunt atât de luminate încât ceea ce au fost nu mai este și din acea clipă sunt înzestrate cu un nivel de genialitate care dă peste buzele oalei, în clocot.

Tot timpul înainte de 1989 a fost o luptă surdă între colectivele de cibernetică din Centrul de Calcul și din catedră, cei din centru încercând să-și impună supremația, lucru care a ținut până la un moment dat. Pe măsură ce tinerii din catedră au crescut, au publicat, au susținut doctorate, au mai absolvit și o a doua facultate, echilibrulși așa fragil s-a rupt, ceea ce a impus abordarea cu brutalitate a problemei ținerii de cursuri de catre lectorii doctori din catedră, amenințările cu informarea lui Manea Mănescu fiind necontenite. Cei care se luptau să-l aștepte pe academician la ușa liftului nu reușeau să-i aducă la cunoștință mai nimic, pentru că el venea însoțit de cineva și respectivii erau ocoliți spre edzamăgirea și disperarea celor care i-ar fi încurajat în delațiune.

Toare acumulările de energii negative și-au spus cuvântul și la formarea catedrei de cibernetică econoimică, nici Moisa Altăr, nici Radu Stroe și nici Grigore Focșăneanu  nu șiau găsit un loc în noua structură, fiind obligați să migreze spre Facultatea de Finante, iar masteratul DOFIN este deja o construcție legendară și de referință.

Fiecare și-a urmat drumul lui, cu bune și cu rele. matematizarea și cinernetizarea în finațe a condus la un salt calitativ exceptional. 

Lucrurile au mers bine și în zona ciberneticii economice până în 2011 când catedra de cibernetică economică s-a desființat, fiind înghițită de Departamentul de Informatică Economică, devenind o struțo-cămilă sub numele DICE, care in limba engleză inseamna un ceva anume. Așa a fost să fie. Erau două tabere. la un moment dat una era mai puternică având un protector. După 1989 balanța a înclinat spre celalalt grup și au ieșit la suprafață toate contradicțiile care ardeau mocnit.

Abia după ce am făcut această analiză am găsit butonul pe care s-a apăsat pentru a declașa dezitegrarea. Oau!

(19 aprilie 2016)

LCCE

LCCE înseamna Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică și au fost creația lui Manea Mănescu. Am apreciat întotdeauna pe acei oameni care folosesc roata, folosesc apa caldă, nu descoperă ei roata, nu descoperă ei apa caldă. La noi parcă este un făcut. Descoperim noi totul, ca și cum în această lume nu ar exista nimic. Un tip, critic și istoric literar a scris ceva despre protocronism și vai lui, arăta cât de viteji am fost și suntem noi în literatura universală prin ceea ce am introdus acolo. Și când mă gândesc că Scrisoarea băiatului ăla de la Cîmpulung a fost după 1200en în timp ce Ovidius și Homer scriau cu mult îen.

Așa că, revenind la oile noastre, Manea Mănescu a vizitat USA și:

- a văzut ca acolo se folosesc calculatoarele electronice și mașini mecanografice peste tot;

- cercetarea științifică se face în universități în mari laboratoare;

- triada învățământ-cercetare-producție funcționează;

- profesioniștii din producție trebuie să predea cursuri în universități;

- e imperios necesar să se separe politicianismul de performanța din învățământ.

Deci, pornind de la această filosofie Manea Mănescu a creat:

- niște nuclee de cercetare cu absolventi exceptionali;

- o facultate selectând elevii cei mai buni pentru a deveni studenți;

- reunit sub aceeași umbrelă matematicieni, ingineri și economiști;

- specializări aliniate exigențelor occidentale;

- o bibliotecă la etajul 7 foarte tare și specializată;

- un sistem de selecție a cercetătorilor pe valoare, nu pe dosar ca în alte locuri tot din ASE.

În vara lui 1969 când am făcut proactica în LCCE, acestea erau comasate în clădirea din Eminescu a ASE, la parter. În 1970, deja exista clădirea cu 7 etaje de pe Macedonski și acolo era pe etaje laboratoarele, care au stat nemișcate până la revoluție.

La parter erau calculatoarele și dispeceratul de primire cartele și dde predare cartele și imprimante.

La etajul întâi era laboratorul lui Homescu destinat gestionării lucrului cu cartele și a celorlalte echipamente. Acolo, mult timp a avut birou marele Iulian Satran.

La etajul al doilea erau birourile și pe acolo am petrecut și eu pe când lucram cu Traian Surcel, colegul meu din studenție, excelent dezvoltator de sisteme informatice și aici  mă refer la cel cu ROMCHIM, printre puținele care erau în uz curent.

La etajul trei era laboratorul lui Vasile Ionescu, unde lucrau prietenii mei și unde mulți ani am avut birou unde acum este laboratorul și sala de seminar 2320.

Etajul  al patrulea era al directorului. Acolo era cabinetul lui MM și sala de Consiliu, 2416, unde acum se țin teze de doctorat și unde este interzis să se mai dea bairamuri.

La etajul cinci avea laborator Altăr cu nenumărații lui ciberneticieni valoroși. Despre toți am scris la mine la adresa:

http://www.ionivan.ro/AAMEMORII 2013 completari/cei din centrul de calcul 0000.htm

Am amintiri de excepție legate de activitatea celor de acolo, toti tineri entuziaști, dornici să miște munții din loc.

După 1989 s-a distrus LCCE ca tot ce mai mergea pe Dâmbovița-n jos, râul mizericordios, iar în loc nu s-a pus nimic. Adică acolo exista acul DICE - departamentul de Informatică și Cibernetică Economică.

(10 aprilie 2016)