Sisteme cibernetice

Un desen simplu al unui sistem cibernetic este cel de mai jos:

unde:

I     - intrările

S    - sistemul

E    - ieșirile

RC - reglare și control.

Oricine dorește să identifice un sistem ca fiind sistem cibernetic o face cu foarte mare ușurință, dacă ia în considerare obiectivul sistemului, intrările sistemului, ieșirile acestuia și identifică elementele de control și de reglare.

O covrigărie este un sistem cibernetic pentru că obiectivul este de a produce covrigi dintre cei mai buni pentru tot omul. Intrările sunt făina, apa, sarea, macul, gazul. Sistemul are în componență cuptorul, masa de frământare, patiserul, cuțite, malaxorul, paleta/ Ieșirea este mulțimea de covrigi copti și frumos mirositori. Elementul de control vizează stabilirea momentului când covrigii trebuie scoși din cuptor, când aluatul este dospit. Elementul de reglare vizează accelerarea producției sau staționarea funcție de ritmul de vânzare.

În vremurile de demult, o întreprindere care nu era sistem cibernetic se caracteriza prin producție pe stoc, pentru că indiferent cât se vindea, ea tot producea, neexistând funcția de reglare care arăta ci ceea ce se producea nu se vindea.

Funcția de reglare trebuie văzută ca fiind o componentă esențială care asigură viața sistemului. În absența acestei funcții sistemul merge spre autodistrugere.

Cazul dezinfectanților din spitale arată că în cazul procesului de dezinfectare nu a fost vorba de spital ca sistem cibernetic pentru că neexistând funcția de control, nu a existan nici funcția de reglare și deci sistemul avea numai intrare, adică dezinfectant supradiluat și pacienți, iar ieșirile erau pacienții tratați, fără a exista controlului legat de infectări și deci reacție care ar fi dus la creșterea calității dezinfectantului.

Multe dintre magazinele de azi funcționează ca sisteme adică au structură, au obiectiv, au funcționalitate, fără a fi sisteme cibernetice. Numai faptul că o forță din exterior OPC vine și le scoate carnea stricată, arată că acele amrketuri nu sunt sisteme cibernetice. dacă ele ar fi fost sisteme cibernetice ar fi avut funcția de control a calității cărnii și reglarea ar fi constat în neadmiterea cărnii la raft.

În condițiile acționării regulilor de bun simș și mai ales ale onoarei, procedurile se definesc, se învață și se aplică pentru tot ce se desfășoară într-un sistem oricât de simplu ar fi el.

La o covrigărie, trebuie să existe:

• procedură pentru păstrarea materiilor prime;
• procedură pentru asigurarea curățeniei în locul de producție;
• procedură pentru derularea vânzării igienice;
• procedură pentru perlararea aluatului;
• procedură pentru realizarea formei de covrig;
• procedură pentru coacere
• procedură pentru stocarea produselor finite;
• procedură pentru comportamentul vânzătorilor.

Dacă prepararea soluției de spălat dușumelele într-o sală de clasă este privită ca activitate într-un sistem cibernetic, controlul se asigură de o persoană care verifică daca executantul a făcut bine teraba și reglarea se face îmbunătățind calitatea soluției dar și instruind executantul să nu mai greșească.

Concluzia: cibernetica este peste prezentă.

Super-concluzia: cibernetica economică este chiar peste tot prezentă, pentru că se urmărește eficința activității în sistem, ca durată, calitate și costuri, fiind un comportament de reglare ce vizează optimizarea multicriterială.

(21 mai 2016)

Un curs de bazele ciberneticii economice

În anul 1997 pprofesorii Oprescu, Zaharia și Spircu au publicat lucrarea BAZELE CIBERNETICII ECONOMICE în editura INFOREC.

Lucrarea are254 de pagini și pe cele șase capitole abordează probleme interesante precum:

- obiectul și metodele;

- sisteme cibernetice;

- sisteme dinamice;

- tehnici Forrester;

- analiza și controlul;

- controlul optimal.

Primul capitol are 14 pagini.

Al doilea capitol are 36 pagini.

Al treilea capitol are 47 pagini.

Capitolul al IV-lea are 62 de pagini.

Capitolul al V-lea are 52 de pagini.

Ultimul capitol are 27 pagini.

Bibliografia are 15 titluri din care o lucrare este din 1968, o lucrare este din 1995 și 8 lucrări sunt publicate în deceniul al VIII-lea al secolului trecut, Volumul de față fiind publicat în 1997. Șase dintre cele 15 lucrari sunt de autori români și enumăr aici pe profesorii Ludovic Tovissi, Dumitru Marin, Eugen Țigănescu, Anca Andrei, Emil Scarlat, Gheorghe Oprescu, Marian Zaharia, C. Penescu și F. Stanciulescu. Am analizat cu atenție cartea și gândul m-a dus către o serie de aspecte subiective, de care nu am cum să nu mă las impresionat. revăd o situație destul de tristă, că și profesorul Oprescu dar și profesoara Spircu provin din locuri în care Manea Mănescu era o prezență, iar profesorul Țigănescu, din câte îmi amintesc fusese colaborator destul de apropiat al acestuia. profesorul Gh. Oprescu a avut o teză de doctorat intitulată Modelarea cibernetica a mecanismului economico-financiar la nivel de intreprindere, obținând titlul de doctor în specializarea Cibernetică și statistică economică, sub coordonarea lui Manea Mănescu. Ultimele patru rânduri din prefața scrisă de șeful de catedră spune că lucrarea se adresează profesorilor, cercetătorilor, studenților în domeniile economice precum și celor interesațide acest domeniu. Am recitit finalul și am rămas cam nedumerit, vorbindu-se de domenii, ca să se încheie referindu-se apoteotic la un domeniu, probabil cel al ciberneticii. Chiar autorii într-un cuvânt înainte, pe 11 rânduri fac apologia unor înaintași, uitându-l în ingratitudinea lor exact pe cel care i-a miluit, adică pe MM. Ei nu uită să le pună la toți cei pe care îi amintesc titlurile de profesor și de doctoro, adică prof.dr., fâcând referire la disciplinele de bazele ciberneticii, Cibernetică economică, dar și de Dinamica sistemelor. Prefața și acest cuvânt înainte au suficient de multe elemente în comun, păstrând spre măreția lucrării o notă de neutralitate.

(14 aprilie 2016)