Congresul de cibernetică din 1975

S-a perorat destul de mult și nejustificat despre poziția comunismului din țara noastră față de informatică și cibernetică. Falsitatea acestei abordări o demonstrează faptul că în tot acest timp s-au produs chestii precum:

• dezvoltarea centrelor teritoriale de calcul în toate județele;
• existența centrelor de calcul la CSP, DCS și MAI;
• finalizarea studiilor a nenumărații studenți de la facultatea de Cibernetică și Planificare;
• publicarea de cărți de informatică și cibernetică economică tipărite.

În fiecare an au fost organizate în ASE sau la Academia RSR conferințede cibernetică de către o comisie care avea chiar în denumire cuvântul cibernetică și care era prezidată de academicianul Manea Mănescu. Au fost invocate și atunci ca și acum niște restricții de publicare, exact cum s-a făcut cu literatura de sertar, dar după 1989 nimeni n-a dat buzna în edituri cu hăle capodopere nici în literatură și nici în informatică sau cibernetică, scrise în așa-zisele vremuri negre, de restriște și de interziceri.

În anul 1975 s-a desfășurat la București o conferință internațională de mare răsunet pe probleme de cibernetică și mărturie stau cele trei volume publicate într-o editură de mare prestigiu în 1977, referită prin:

J. Rose, C. Bilciu (editors in chief) - Modern trends in cybernetics and systems : proceedings of the Third International Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 1977.

Conferința a avut foarte multe comunicări și participanți de marcă de la mari universități și din mari centre de cercetare din străinătate, dar și de la noi, ceea ce a impus publicarea în trei volume a contribuțiilor acestora, după cum urmează:

• Vol 1:Official and other meetings, exhibitions, symposia and Section 1: Economic cybernetic systems and management.
• Vol 2: Sections 2: Systems and models, 3: Industrial cybernetics, and 4: Cybernetics and environment.
• Vol 3:  Sections 5: Communications, education and informatics, 6: Artificial intelligence, 7: Neuro- and bio-cybernetics.

Am fost în sală la deschiderea lucrărilor, în Aula Magna a ASE și am fost surprins plăcut auzindu-l pe marele matematician Ciprian FOIAȘ, înainte de a pleca din România definitiv în anul 1979, imediat după vizita președintelui Republicii Franceze Valéry Giscard d'Estaing. Preelegerea sa intitulata A Biokogical Homology inference from Ergodic Theory, în plenul conferinței, chiar la deschidere într-o engleză perfectă a fost despre teoria informației. Sala era plină de specialiști veniți din proprie inițiativă, lucru foarte rar și atunci dar și acum la manifestările științifice de anvergură.

Tot atunci i s-a conferit medalia Norbert Wiener lui Manea Mănescu, pe care acesta ar fi dorit să o doneze Facultății de Cibernetică împreună cu o bogată arhivă, dacă i s-ar fi permis să intre în facultatea pe care el a ctitorit-o sau dacă ar fi fost invitat, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.
Cele trei volume din Modern trends in cybernetics and systems : proceedings of the third International Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975, publicate în editura Springer-Verlag, în anul 1977 stau mărturie că toti care invoca tot felul de motive că aia, că ailaltă, sunt de fapt dovezi ale nepuței lor.

Imediat dupa decembrie 1989 in cladirea Centrului de Calcul al ASE, la parter se stransese o gramada de carti ale vechiului regim, care trebuiau distruse si care au fost date la topit, nu arse in piata publica, desi unii au si-au ars de buna voie si nesiliti de nimeni operele in gradina engleza a Ciberneticii. Printre ele erau si cele trei volume despre care scriu acum.

(19 mai 2017)

Pentru ca unii confunda cibernetica cu informatica...

In anul 1992 a aparut la editura ALFAR din Rm. Vilcea cartea Programarea in limbajul C, culegere de probleme, cu 261 de pagini, avand autori pe Ion SMEUREANU si Ion IVAN si ISBN: 973-95080-6-5. Lucrarea este structurasta pe urmatoarele capitole:

- constante, variabile, clase de memorie

- operatori si precedente

- instructiuni de baza

- ointeri, lucru cu masive

- lucru cu siruri de caractere

- functii

- preprocesare

- structuri de date

- lucru cu fisiere

- structuri de date autoreferite

- utilizarea bibliotecii grafie.

Capitolele sunt numerotate de la 1 la 11 si enunturile sunt numerotate indicand capitolul si pozitia fiecarei probleme in cadrul capitolului. De exempli Problema 7.4 arata ca este vorba de a patra problema din capitolul 7.

Enunturile sunt complete specificandu-se conditiile si ce se cere sa prelucreze fiecare program care este scris.

In toate cazurile sunt date enunturi si rezolvari complete asa fel incat cine doreste saaiba solutia va prelua textul in integralitatea lui fara a fi nevoie sa se faca completari. Rezolvarile propuse sunt insotite de comentaruii acolo unde este aczul.

Daca sunt mai multe variante de solutionare a problemei se prezinta fiecare dintre variante cu comentarii care evidentiaza diferentele care apar.

La problema 8.1 de exemplu elementele vectorului de structura se refera cu operatorul punct la una dintre variante, O alta varianta presupune definirea structurii articolului separat si construirea vectorului de structura folosind acea definire. In ambele variante initializarea elementele vectorului se face la definire A treia varianta arata cum se face initializarea datelor vectorului de structura de la un terminal.

Intreaga culegere lasa cititorului libertatea de a interpreta si de a alege ceea ce i se potriveste cel mai bine ca programator, in vederea acumularii de experienta.

Fisa bibliografica:

Ion SMEUREANU, Ion IVAN  - Programarea in limbajul C, culegere de probleme, Editura ALFAR, Rm. Vilcea, 1992, 261pagini, ISBN: 973-95080-6-5.

(11 mai 2016)

Conducător de doctorate

Sunt chestii care nu sunt scrise, dar sunt subînțelese. Dintre acestea, fără a le răstălmăcii, conceptul de conducător de doctorat, are ceva aparte în el, tocmai pentru că  doctoratul este ceva deosebit, care presupune un grad înalt de înțelegere a lumii înconjurătoare. Răstălmăcirile becaliene nu trebuie luate în considerare, din moment ce prin lucrare științifică s-ar înțelege ceva de luat la cunoștință sau ceva asemănător.

Dintr-o multitudine de profesori universitari, numai o parte restrânsă aveau pe vremuri drept de conducere de doctorat. Pe vremuri, într-o catedră de 70 - 80 de cadre didactice dacă erau 4 conducători de doctorat. Erau catedre care nu aveau niciun conducător de doctorat, deși acolo se găseau zeci și zeci de full profesori.

Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, am asistat la sala 2104, chestie pe care nu o voi uita niciodată, cum studenții făceau propuneri de conducători de doctorat pentru persoane care nici nu erau cadre didactice, dar erau simpatizati de aceștia. Măgândeam că se întorceau vremurile în care proletarienii fără bacalaireat absolveau facultăți sau susțineau doctorate la Moscova, după care veneau pe Dâmbovița să termine liceul.

Eu cred că pentru a conduce o teză de doctorat, conducătorul de doctorat trebuie să îndeplinească vreo câteva condiții minimale și anume:

• să fi lucrat în domeniul cu pricina câțiva ani și să știe ceva practică;
• să se fi documentat temeinic în acel domeniu:
• să fi publicat câteva articole în oarece reviste pe probleme din domeniu;
• să fi scris eventual o carte pe problema cu pricina;
• să fi mers pe la conferințe care au în titlu cuvinte cheie ale domeniului;
• să aibă o brumă de recunoaștere în acel domeniu;
• să se fi remarcat cumva în lumea științifică cu ceva realizări din domeniu.

Este de-a dreptul straniu cum aria de cuprindere a temelor de doctorat este extinsă și apar elemente de ortogonalitate maximă între orientările incluse în ele și preocupările conducătorului de doctorat. Ceea ce este și mai ciudat este legat de faptul că există și știință la secret, fără a fi separate rezultatele teoretice de cele practice, tocmai pentru a nu fi analizată calitatea produselor finite.

Am analizat o serie de concepte priecum:

• onoare;
• mândrie;
• respect de sine;
• respect pentru cei din jur;
• competență;
• orgoliu.

Rezultă la o analiză foarte atentă că se impun criterii, proceduri, legi care să facă ordine în zona întregului ciclu care se referă la doctorate pentru a nu mai apare stituațiile aberante sau hilare care conduc la flexibilizări dintre cele mai fanteziste, ce conduc la ideile de:

• doctor în ceva;
• doctorat de masă;
• nenumarate doctorate;
• ciclu doctoral instantaneu.

Am luat titluri de teze de doctorat și știu care sunt preocpuările dec cercetători ale conducătorilor de doctorat și concluziile sunt descurajatoare. Interpretările actuale duc la situații care au scăpat de sub control, adică există conducători care stăpânesc mai puțin bine un domeniu decât doctorandul, lucru care se vede că de multe ori doctorandul propune titlul tezei și nu conducătorul 70% și doctorandul 30% ceva legat de domeniul concret al aplicației cu care să verifice rezultatele teoretice. Aștept ca un om cu curaj să facă ordine și să stabilească criterii care să impună latura calitativa în zona doctoratului, căci 3 ani este prea puțin deși cei care au agreat acest număr prim și-au terminat tezele în 5 sau 6 sau 7 ani. Am văzut cărți de vizită cu dr.dr.dr. ceea ce înseamnă că posesorul avea trei doctorate. To be or not to be...

(11 mai 2016)

Definiția ciberneticii din anul 1962

Dicționarul Enciclopedic Român, publicat de Editura Politică, la volumul întâi, literele A-C, apărut în anul 1962 la paginile 621 și 622 are definiția ciberneticii. După ce sunt scrise acolo lucruri decente, autorii articolului politizează într-un mod tendențios rolul ciberneticii, care prin dicționarele tipărite la noi după traduceri rusești era considerată ă știință imperialista.

Dar să preiau din textul dicționarului:

.............................

Alături de celelalte cuceriri ale tehnicii moderne, în capitalism, aplicarea în producție a ciberneticii, duce la adâncirea contradicțiilor societății capitaliste, la intensificarea exploatării oamenilor muncii, la creșterea catastrofală a șomajului. În țările socialiste, introducerea ciberneticii în producție este subordonată intereselor creșterii continue a bunăstării membrilor societății și contribuie la ștergerea decalajelor dintre munca fizică și munca intelectuală, la dezvoltarea multilaterală și la sporirea capacității creatoare a oamenilor, ca urmare a eliberării lor de muncile grele și de rutină, la creșterea ritmului de construire a bazei tehnico-materiale a sicialismului și comunismului; ea este însoțită de reducerea sistematică a zilei de muncă, o dată cu creșterea veniturilor reale ale tuturor cetățenilor.

.............................

La acea dată nu se spunea nicio vorbă despre cibernetica economică. Se vorbește acolo de cibernetică matematică, de cibernetică tehnică și de cibernetică biologică.

În volumul al III-lea al Dicționarului Encicliopedic Român, literele K-P, la pagina 296, la prezentarea lui Manea Mănescu este scris:

..................................

Are lucrări în domeniul statisticii, al analizei nivelului de trai al populației, în domeniul folosirii în țara noastră a tehnicii  calculului economic și statistic, a ciberneticii economice, a sistemului informațional economic.

....................................

În anii de dinaintea apariției acestei lucrări monumentale în trei volume, cibernetica era denumită știință realcționară, numai și numai pentru că fusese descoperită de un american. A fost foarte dificil să se reconsidere conceptul, dar cu eforturi mari s-a depășit stadiul acela pentru că tehnica de calcul era singura soluție de a dezvolta centralismul, specific planificării la nivel macroeconomic și pentru a gestiona procesele de culegere a datelor pentru a face un control eficient și pentru a lua decizii în cunoștință de cauză de la centrul de comandă.

Chiar dacă în deceniul al VI-lea al secolului trecut interpretările erau marcate de lupta de clasă translatată și în știință, la IFA se produceau calculatoarele CIFA bazate pe tuburi catodice, țara noastră fiind atunci al treilea producător în lume de calculatoare.

(11 mai 2016)

Cibernetica economică este un instrument

Există o modalitate păguboasă de a plasa fie o specializare dintr-o universitate, fie o disciplină care se predă acolo. În vremurile apuse după ce Revoluția din Decembrie 1989 a învins în România, deci în acele vremuri, în ședințele de partid și nu numai, se ridicau diverși corifei ai comunismului teoretic și încercau să demonstreze că economia politică este regina-reginelor, adică se începe totul de la ea și se termină totul în ea. Numai dacă iau în considerare legea fundamentală a economiei socialiste îmi dau seama de șubrezenia acelei științe căci ce este mai fantezist decât să crezi într-o dezvoltare planică și proporțională a economiei cu muncă după posibilități și redistribuire după nevoi. Imediat după revoluția din 1989, regina-reginelor, înșesată de citate din dictator a sucombat un semestru fiind nevoită să se reinventeze, să treacă de la lozinci și politruci spre știința a ceea ce se cheamă în lumea spălată economics.

Trecerea de la ierarhizări încurajate prin pozițiile politice, spre clasificări din care rezulta că unele domenii formează în superioritatea lor oameni de știință, iar altele, cu mult mai modeste doar au menirea de a-i învăța pe studenți niște instrumente. nenumărați colegi de la cibernetică pe lângă faptul că-și spuneau că informatica este o ramură a ciberneticii, continuau prin a spune că Secție de Informatică Economică le dă absolvenților doar niște instrumente pe care aceștia le folosesc în producție. Am accentuat nu întâmplător acel doar, pentru că zâmbetele ușor hidoase din colțurile buzelor cam mult unsuroase aveau o anume mobilitate când îl pronunțau.

Este adevărat că informatica economică îi învațâ pe studențiilor niște lucruri despre niște instrumente astfel încât absolvenții informaticieni să știe bine:

• să scrie programe în C++ sau C#;
• să proiecteze un sistem informatic;
• să lucreze cu baze de date;
• să facă aplicații multimedia;
• să utilizeze structuri de date;
• să asigure securitatea informatică.

Nimeni nu spune că absolventul Secției de informaqtică Economică în mod automat și obligatoriu după ce a încheiat studiile se va duce într-un  turn de fildeș și va crea un nou limbaj de programare sau va defini o nouă filososfie de organizare și accesare a datelor sau va inventa ceva cu totul ieșit din comun care să dirijeze un computer cu gândul și prin energiile degajate din aura care se învârtește în jurul capului, așa cum bine zicea Mama Omida.

Cibernetica este o știință, știința reglării sistemelor, iar cuvantul feedback nu este nicidecum reacție inversă prin traducere la nivel de dicționar, cuvântul reacție fiind atașat pentru a da sens procesului de reglare. Cibernetica economică, evident este o ramură a ciberneticii. Obiectul ciberneticii economice este studierea sitemelor prin prisma conexiunii inverse. Dacă se consideră un sistem S, o întreprindere, un flux de producție, un prestator de servicii, cu o intrare X și o ieșire Y, cibernetica economică studiază modul în care ieșirea Y  influențează comportamentul sistemului S. Dacă ne reamintim din vechile metehne al comunismului aplicat aiurea în economie, întreprinderile care lucrau pe stoc, adică nu vindeau nimic sau mai nimic, nu erau interesate de ce se întâmplă cu Y. Într-un sistem economic civilizat, în care vulgaritatea egalitarismului a trecut în planul al doilea, dacă un produs nu se vinde, reglarea înseamnă fie reducerea producției acestuia, fie căutarea cauzelor din care produsul nu e cumpărat, calitatea slabă fiind una dintre cauze.

Trebuie spus din capul locului că cibernetică economică nu sunt nici:

• cercetările operaționale pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• teoria deciziei pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• teoria optimizării pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• econometria pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• inteligența artificială pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• cloud computing pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• algoritmii genetici pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• big data pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• data analysis pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
•  knowledge analysis pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• data mining pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică;
• modelarea economică pentru că s-ar numi nu așa ci cibernetică economică.

Nimeni nu dorește să golească de conținut un domeniu, dar de la a considera că unii runizează absolvenți care știu să folosească instrumente, iar alții fac știință pură, alegația este inacceptabilă. Cibernetica economică este un domeniu important în care optimizarea este un instrument, în care teoria deciziei este un instrument, în care econometria este un instrument și în care și teoria modelării este tot un instrument. Dacă peste tot este vorba de utilizare de instrumente, ceea ce rezultă este tot un instrument, simplu ca buna ziua.

În Vremurile bune, Catedra de Cibernetică Economică era un colectiv puternic format din:

Dumitru Marin

Crisan Albu

Ana Michaela Andrei

Adrian Badescu

Ion Dobre

Angela Galupa

Carmen Hartulari

Virginia Maracine

Nora Mihail

Dorin Mitrut

Vasile Nica

Gheorghe Oprescu

Mihai Paun

Mihai Roman

Gheorghe Ruxanda

Emil Scarlat

Liliana Spircu

Stelian Stancu

Sorina Gramatovici

Daniela Marinescu

Anamaria Aldea

Constantin Belu

Irina Georgescu

Ramona Paun

Mioara Bancescu

Ioana Manafi Ramniceanu

Eugen Tudor

Madalina Andreica

Monica Matei

Gheorghe Boldur-Latescu

Eugen Tiganescu.

Ce vremuri! Ce viață! Timpul a trecut și dintr-o lecție dură unii învață ceva, iar alții își duc cruca la nesfârșit traversând un deșert rezultat din defrișarea unui codru falnic și umbros, prea umbros pentru a mai permite să încolțească ceva, căci umbra deasă nu priește plantelor mai ales dacă sunt mlădițe tinere și plăpânde.

(07 mai 2016)

Brâncuși către Auguste Rodin via cibernetica economică

Cosntantin Brâncuși a refuzat sa lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin spunând: rien ne pousse à l’ombre des grands arbres, ceea ce în limba noastră se traduce prin: la umbra marilor copaci nu crește nimic, ceea ce este foarte adevărat. Am trăit zeci de ani să văd că într-adevăr, la umbra foarte deasă a unui copac, fără a fi mare, dar stufos, au crescut prea puțin plante, care dacă aveau lumică și pământ roditor ar fi devenit pădure falnică.

Trebuie luate lucrurile așa cum au fost ele, care s-au constituit ca un dat și care s-au perpetuat din cauza unui context bazat pe teamă, lașitate și lipsă de viziune, întrucât ziua de mâine i-a dominat de oameni tot așa cum se întâmplîă și acum. Lipsa vocației de a construi, dominanța de a demola și dea cârcoti au determinat atitudini greu de înțeles de un nordic, dar și de unul venit din Lumea Nouă. În luările mele de poziție am arătat că manea Mănescu, cel care este considerat și tăticul dar și mămica ciberneticii economice în țara noastră, pe lângă merite, a avut și multe chestiuni pe care ar trebui să le bag în categoria greșelilor, dacă nu ar fi fost realizate cu concursul unor oameni din jurul său, nefericit aleși pentru a-i duce ideile în mase, la nivelul de execuție. 

• Manea Mănescu înființează Centrul de Calcul al ASE cu un departament de modelare cibernetică, format dintr-o echipă tânără, preponderent având în componență matematicieni, câțiva ingineri și absolvenți ai sectiei de Mecanizare; mai tîrziu s-au alăturat absolvenți chiar ai secției de cibernetică economică.
• ManeaMănescu constituie catedra de Cibernetică Economică având trei subcolective, unul de statistică avand preponderent  full profesori universitari, un subcolectiv de informatică, foarte numeros, format din tineri ingineri, matematicieni și absolvenți ai sectiei de Mecanizare; al treilea colectiv de cadre didactice era cel de cibernetică economică, puțin numeros din care Dunitru Marin, Gheorghe Oprescu, Floare Mustață, Nica Vasile erau matematicieni, Scarlat Emil și Anca Andrei erau chiar absolvenți ai secției de Cibernetică Economică,  conferențiarii Gheorghe Bodur și Marcel Stoica erau ingineri, iar conferențiarul Eugen Țigănescu era absolvent de Statistică.
• Pe un fond de ore de predare limitat ca volum, subcolectivul de cadre didactice de cibernetică economică a avut de suferit, întrucât ani de zile cursurile au fost predate de cercetătorii din centrul de Calcul deși tinerele cadre didactice terminaseră mai toate și o a doua facultate, aveau deja doctorate și publicaseră lucrări importante, fără ca titlurile acestora să conțină sintagma cibernetică economică, interzisă din varii motive în epocă. Afirm cu tărie că nu au fost condiții de dezvoltare a colegilor noștri cadre didactice care activau în domeniul ciberneticii economice datorită unui context artificial creat, prin anveloparea lui Manea Mănescu astfel încât la acesta nu ajungeau nici probleme și nici soluții. De nenumărate ori ce visau unii erau spuse la bază ca fiind ideile lui Manea Mănescu sau chestii la care acesta s-ar fi gândit, fără să fie nimeni sigur că așa au stat lucrurile. Cei ce trebuiau să decodeze mesajele lui Manea Mănescu le interpretau și le transformau în pamflete care nu aveau nicio legătură cu spusele inițiale.
• Este clar că celebra zicere a maestrului de la Hobița era de mare actualitate în acele vremuri și fără să greșesc voi face următoarea relatare: copacul era nu foarte mare dar prin puterea dată de partid avea crengi larg desfășurate și un frunziș normal, făcea umbră, dar umbra lui era ca a oricărui copac. În timp, așa cum se întâmplă în toate pădurile, pe acest copac s-au agățat plante care au fosmat o țesătură deasă și aici îi numerc pe totți profitorii care roiau în jurul lui Manea Mănescu și vorbeau în numele lui, sau amenințau că merg la el să spună una-alta. Să nu mă supăr, că îi știu pe toți, iar cei în fața cărora și-au arătat mușchii trăiesc și pentru faptul că au suferit direct nu cred că vor infirma dacă voi da acele nume infame. Copacul năpădit de plante  parazite agățătoare a făcut o umbră atât de deasă încât cu toate eforturile, plantele de pe o mare suprafață au rămas fără lumina binecuvântată a soarelui. Norocul a fost că a venit ziua de 22 decembrie 1989.
• S-a dezvoltat și un fenomen pervers, acela de a folosi tot ce era de folosit în scopuri de a asupri, de a domina și de a frâna. Nu există o explicație rezonabilă la dezvoltarea de mecanisme care să aibă ca efect diminuarea ponderii disciplinelor de informatică atât timp cât în vremea comunismului decani ai facultății de Cibernetică Economică au provenit de la Statistică. Nu am să uit cum Informatica Economică tot timpul a fost presată ca într-un clește, fără succes din două direcții, chiar din interiorul facultății. mergând pe principiul divide et impera, conducrile catedrei de Cibernetică Economică în succesiunea lor nu au facut decât să procedeze discreționar la promovarea tinerilor, dar ceea ce era mizerabil consta în a nu a-i aprecia sub nicio formă pe cei care căutau să se afirme publicând sau aprticipând la manifestări științifice majore.
• După constituirea Catedrei de Cibernetică Economică prin separarea de catedra mamă, am crezut că dezvoltarea va fi impetuoasă, ceea ce nu s-a întâmplat. Au rămas o serie de reminiscențe care si-au pus amprenta asupra întregului mers, care nu a fost obligatoriu un mers ascendent. Îmi soseau tot felul de legende despre cum se alcătuia acolo statul de funcțiuni, despre apetența de a izgono informatica din planurile de învățământ și de a rămâne cu disciplinele doar în interiorul facultății CSIE. În lipsa unei viziuni dinamice și mai ales printr-un mod de a irita pe unii și pe alții prin uitatul în grădinile colegilor de la alte facultăți, s-a definit un context ostil domeniului ciberneticii economice. Nu este suficient a ieși în Piața Romană să strigi: eu sunt cel mai cel! Trebuie dovedit prin fapre, care inseamnă cărți publicate, articole publicate în reviste de top, participări la conferințe de mare impact, dezvoltarea de personalități de mare anvergură și accentuarea diferențelor domeniului ciberneticii economice față de toate celelalte domenii din ASE, cel mai important lucru fiind acceptarea cu seninătatea argumentelor irefutabile a acestor diferențe de către cei din jur.

Au trecut patru ani de la dispariția catedrei fanion a facultății CSIE și lecția nu a fost înțeleasă de cei care trebuiau să facă tot ce trebuia să facă pentru a realiza acea restartare absolut necesară. Îmi aduc aminte de Capitulațiile încheiate în negura istoriei de Țara Românească și Moldova cu Poarta Otomană prin care se lăsa o oarecare libertate acestora, dar ele trebuiau să plătească tribut și să se abțină de la acte ostiile față de Înalta Poartă. Iată, că în anul de grație 2011 exact ca în vremurile de demult s-au încheiat tot un fel de capitulații, numite pompos acum absorbție cu reluarea în titulatură a sintagmei cibernetică economică, noua structură numindu-se prescurtat DICE. În noile capitulații prin ostilitate față de Înalta Poartă se înțelege și tentativa de puci nereușit din vara lui 2014. La umbra copacului năpădit de plante parazite nu numai ca nu crește nimic, dar însuși copacul moare. Acum trebuie să moară și stăpânul și capra lui.

Meseria absolventului de Cibernetică Economică

Este cunoscut faptul că de la fiecare facultate se obține o meserie. Unii spun calificare, altii spun profesie. Eu spun pur și simplu meserie. Din punctul meu de vedere a avea o meserie înseamnă a ști ceva anume să facă în așa fel încât în orice moment să câștigi banii necesari pentru a mânca o pâine.

Caracteristicile unei meserii sunt:

• definirea, ceea ce înseamnă că se găsește un cuvânt su maximul două și un cuvânt de legotură prin care meseria să fie diferențiată de celelalte meserii; există meseria de contabil, de croitor, de chirurg, de stomatolog, de zidar, de programator, de analist, de manager, de administrator, de broker, de saxofonist, de balerin, de șofer, de scenarits, de arhitect și tot așa; 
• ortogonalitatea constă în acele elemente care deosebesc o meserie de alta; meseria de zidar diferă de meseria de ontabil din foarte multe puncte de vedere, printre care se enumeră sculele cu care se lucrează, activitățile efectuate de zidar sunt diferite de ceea ce face un contabil; zidarul face mortar, pune cărămizi una peste alta, tencuiește, în timp ce contabilul ține conturi, face bilanțuri, emite facturi și stabilește dacă firma e pe profit sau pe pierdere; echipele interdisciplinare au la bază exact această caracteristică; în medicina modernă lucrează în echipe complexe medici specialiști, matematicieni dar și ingineri specializați în robotică;
• poziționarea pe piața muncii care constă în locurile din companii destinate fiecărei meserii; la anunțurile de mică publicitate ale companiilor apr anunțuri care se referă la angajarea de strungari, sudori, arhitecți, regizori de film, test-driver, balerin, bucătar,  dar și multe alte persoane pentru care sunt specificate meseriile;
• atractivitatea este una dintre caracteristicile deosebit de importante, lucru care se vede din raspunsurile pe care copilașii le dau la întrebarea legată de ceea ce vor să fie în viitor; cu certitudine că peste 80% dintre mititei dau răspuns că vor să devină doctori datorită poziției sociale a acestor, a faptului că meseria este nobilă dacă se ia în considearre că doctorii salvează viețile oamenilor; cu trecerea timpului atractivitatea este conturată mult mai bine și este pusă în corespondență cu efortul de a ajunge la a practica meseria, salariul care se oferă, timpul necesar practicării meseriei și multe alte elemente care puse unele peste celelalte fac ca în mintea unui tânăr să se contureze cu precizie ceea ce dorește să devină, adică să știe care este meseria pe care o va practica;
• fiabilitatea unei meserii este dată de cererea pe care societatea o determină, adică de fapt de cantitatea de produse sau servicii realizate de respectiva meserie și care sunt cerute de populație; era la televizor o emisiune consacrată ultimului pălărier din București; este adevărat că la ora actuală nimeni nu-și mai face pălărie pe comandă și nimeni nu mai merge să-și lărgească pălăria sau s-o dea la curățat; fiabilitatea este determinată de sculele care se utilizează, de procedurile ce trebuie cunoscute, de materiile prime necesare și disponibile; în cu totul altfel era privit un depanator de televizoare acum 40 de ani și cu totul este privit acum când despre garanție se vorbește în alți termeni și când este mai convenabil să cumperi un televizor nou decât să-l repari pe cel cumpărat acum cinci ani, știute fiind  efectele devastatoare ale uzurii morale;
• interschimbabilitatea unei meserii vizează necesarul de cunoștințe care trebuie asimilate și toate chestiunile legate de practică necesare pentru a trece de la o meserie la alta; o persoană care vede că meseria sa nu mai este căutată așa cum se întâmpla în anii trecuți va trebui să treacă rapid să învete tot ce trebuie astfel încât să treacă să lucreze într-o altă meserie; este esențial ca trecerea spre o altă meserie să se facă rapid, necesarul de cunoștințe să fie rezonabil și deprinderea elementelor practice să se facă într-un timp rezonabil; meseria de contabil este interschimbabilă cu mesrie de broker, fiind necesare o serie de cunoștințe teoretice noi și o experiență practică importantă dar nu imposibil de acumulat; cu voință și cu multă atenție și dăruire, un contabil devine un broker bun într-un an dar nu mai mult de trei ani;
• compelementaritatea unei meserii diferă de caracteristica de ortogonalitate, prin faptul că deși meseriile diferă unele de altele, ele au legături importante; în sistemul juridic exista procurori, avocați și judecători; fiecare are rolul lui; ei interacționează; sunt absolvenți ai facultății de drept, dar urmează după aceea traiectorii de specializare diferite; sunt procurori care devin avocați; sunt judecători care devin avocați; exemplele sunt numeroase mai ales în meserii unde nivelul de complexitate este de nivel mediu sau submediu; policalificarea se bazează tocmai pe acestă caracteristică.

În zona ciberneticii economice voi foarte fericit să văd un tabel cu meseriile pe care le produce ASE-ul și să vad care este titulatura absolventului de cibernetică economică, să văd ce locuri de muncă există pentru el, unde și care este salariul oferit: fericirea va fi totală în clipa în care voi vedea că acest absolvent are intersecții la nivel minim cu toate celelalte meserii pe care ASE-ul le dă absolvenților săi.

Aș dori să găsesc un text complet prin care să se spună că meseria absolventului  de cibernetică economică nu se suprapune cu cea a contabilului pentru că...

Aș dori să găsesc un text complet prin care să se spună că meseria absolventului  de cibernetică economică nu se suprapune cu cea a informaticianului pentru că...

Aș dori să găsesc un text complet prin care să se spună că meseria absolventului  de cibernetică economică nu se suprapune cu cea a finanțistului pentru că...

Aș dori să găsesc un text complet prin care să se spună că meseria absolventului  de cibernetică economică nu se suprapune cu cea a statisticianului pentru că...

Și tot așa.

Voi fi de asemenea fericit să știu o listă de locuri de muncă accesibile exclusivit numai absolvenților de cibernetică economică.

Meseria este brățară de aur, iar gâtul pâlnie de argint. Chestia cu brățara îmi este clară. Chestia cu pâlnia nu cred că se referă la faptul că foarte bunii meseriași ar trebui să fie și bețivi, ca tăriile să alunece lin și fără obstacole pe pâlnia de argint.

(05 mai 2016)