Uzura echipamentelor, ca proces cibernetic

Orice echipament este caracterizat prin uzură fizică și uzură morală.

Uzura fizică este dată de întrebuințare, evidențierea vizează degradarea componentelor, consumul de resurse, ceea ce generează întreruperi în funcționare și apariția necesității de a trece la efectuarea de reparații. Uzura fizică este ineretă tuturor echipamentelor, deci și a produselor software, care inițial erau considerate ca neavând uzură fizică. Totuși procesele de mentenanță care apar la aplicațiile software trebuie interpretate ca elemente de uzură fizică. Nu se va mai zice că instrucțiunile unui limbaj nu au în conținutul lor germenii uzurii fizice. Totuși daca o expresie are o împărțire și nu este testat numitorul, evident, la un moment dat, dacă acesta este zero, va duce la o întrerupere a execuției, deci la o eroare, deci la declanșarea unui proces de mentenanță. Uzura fizică în aplicație și-a făcut prezența.

Uzura morală este evidențiată tot timpul prin comparația cu ceea ce apare nou în piață. dacă un produs software achiziționat acum este construit cu cea mai nouă tehnologie, nu are uzură morală. Între timp apar noi tehnologii, apar noi produse software care fac ceea ce face produsul achiziționat de noi cu ani în urmă. Acele produse software noi, vor avea noi funcționalități, vor face prelucrările mai rapide și costurile și nivelul de satisfacție sunt mult mai atractive. Deci, uzura morală a produsului achiziționat cu ani în urmă devine vizibilă și chiar supărătoare datorită decalajelor care se instalează și se accentuează în raport cu noile produse.

Și în cazul uzurii morale, dar și în cazul uzurii fizice apare problema înlocuirii echipamenttului. Este obligatorie abordarea cibernetică, stabilind următorii pași:

• se definește funcția obiectiv, care în opinia mea se referă la costul total asociat ciclului unui echipament;
• se construiesc restricțiile legate de disponibilul de resurse, de intensitatea de utilizare a echipamentului și de evoluția producției de noi generații de echipamente similare;
• se stabilește pentru uzura fizică ce înseamnă reglare;
• se stabilește pentru uzura morala ce înseamnă reglare;
• se construiește modelul cibernetic al scoaterii din uz a echipamentuluii în condițiile uzurii fizice;
• se construiește modelul cibernetic al scoaterii din uz a echipamentuluii în condițiile uzurii morale;
• se stabilesc coeficienții de importanță ai uzurii fizice p și, respectiv, ai uzurii morale, q cu p+q=1;
• se definește criteriul de performanță agregat, tot legat de costuri;
• se asamblează cele două modele, obținând un singur model cibernetic al uzurii echipamentului, pentru a găsi momentul de înlocuire a acestuia, optim în raport cu criteriul agregat stabilit;
• se trece la verificarea și validarea modelului pe echipamente gestionate experimental;
• se generalizează modelul pe echipamente în mediul real în vederea stabilire a momentelor optime de înlocuire a acestor echipamente.

Pentru uzura fizica a fost elaborată schema:

unde acronimele au următoarea semnificație:

IUF - informații privind uzura fizică a echipamentului în raport cu sarcinile de producție;

ICUF - informații privind comportamentul echipamentului în utilizare în raport cu uzura fizica;

RUF - componenta de reglare a echipamentului în exploatare legat de producție și deuzura fizică;

MCUF - modelul cibernetic al uzurii fizice asociat echipamentului.

Pentru uzura morală a fost elaborată schema:

unde acronimele au următoarea semnificație:

IUM - informații privind uzura morală a echipamentului în raport cu sarcinile de producție;

ICUM - informații privind comportamentul echipamentului în utilizare în raport cu uzura morală;

RUM - componenta de reglare a echipamentului în exploatare legat de producție și de uzura morală;

MCUM - modelul cibernetic al uzurii fizice asociat echipamentului.

Pentru uzura fizica și uzura morală a fost elaborată schema agregată:

Față de elementele definite pentru cele două modele, în cazul modelului agregat apar o serie de noi elemente, iar acronimele au următoarea semnificație:

IUG - informații privind uzura în general a echipamentului în raport cu sarcinile de producție;

ICG - informații privind comportamentul echipamentului în utilizare în raport cu uzura în general;

RGU - componenta de reglare a echipamentului în exploatare legat de producție și de uzura;

A - selector de dezagregare a informației pe două direcții;

B - componentă de agregare a informațiilor de comportament din două direcții.

Aici trebuie înțeles că una este să se construiască aceste trei diagrame și cu totul altceva este să se definească structurile analitice ale modelului cibernetic asociat înlocuirii utilajului în raport cu uzura fizică, în raport cu uzura morală și, respectiv, în raport cu agregarea celor două tipuri de uzură. Există în cercetările operaționale modele de înlocuire optimă a echipamentelor. Acestea nu iau în considerare elementele de reglare. Aici este important să se ia în considerare factorul de reglare cu problematica decalării în timp, ipotezele rezonabile fiind cele care impun ca factorii asociați decalării să fie diferiți pentru cele două tipuri de uzură. Dacă în cazul uzurii fizice modelele liniare sunt de acceptat, în cazul uzurii morale, mai ales în zona tehnicii de calcul se impune utilizarea de modele exponențiale accelerate. Cu atât devine de neânțeles aspectul de tezaurizare a echipamentelor de calcul, care de la un an la altul se uzează încât devin de nerecunoscut.

(07 iunie 2016)